Viața merge mai departe, așa este vorba. Tuturor ne-a trecut pe la urechi. Dar e corect? Viața chiar merge mai departe? Planeta continuă să se învârtă. Ea merge mai departe. S-a rotit înainte de apariția omului și va continua și după dispariția lui. Viața, cum o cunoaștem noi, adică prin reprezentări, nu merge neapărat mai departe. Viața românilor are șanse crescute să nu meargă mai departe dacă ne dăm votul unui farsor. Nu va mai merge înainte cu democrație. Adică? Poporul nu va mai participa la conducerea societății. Poporul va accepta și se va supune. Pentru părinți am un exemplu. Practicați parentingul autoritativ sau cu autoritate? Acordați atenție nevoilor și dorințelor copiilor? Vocea le este auzită? Acesta ar fi stilul autoritativ similar cu un guvernământ democratic. Sau. Practicați aplicarea regulilor stricte și nenegociabile? Pretindeți supunere și vă impuneți cu forța și violența? Acesta ar fi stilul autoritar similar iubitorului de popor, Putin.
La revoluția din 1989 aveam șase ani. N-am trăit comunismul, am debutat ca ființei umană într-un stat cu regim dictatorial. Sunt prima generație de elevi care a studiat cu manuale conținând o gaură. O lipsă transmitea un plus. Un copil de șase ani ca mine poate și-a vârât degetul în gaură și a râs. A continuat apoi să umple acea gaură. Am umplut-o cu amintirile bunicilor și părinților, experiențe personale, de familie și spațiu geografic. Nu toți au experimentat comunismul la fel. Numitori comuni au fost frica, suspiciunea, ignoranța, o casă și un serviciu. Casa și salariul trezesc nostalgii în unele persoane. Instabilitatea financiară prezentă le-a modificat memoria.
Eu n-am memoria comunismului și mă bucur. Comunismul mi l-am însușit din cărți de istorie, din vizitarea lagărelor, din poveștile celor bătrâni. De la ei mi-a rămas foamea. Lubenița gustată de o bunică a venit sub forma unor felii ascunse în găleata de tărâțe a porcilor. Mama ei lucra la o familie înstărită. Și atunci, ca și acum, privilegiații s-au bucurat de viață. Clasa privilegiaților nu o să dispară niciodată. Tot ce putem face este să veghem asupra lor să conducă lumea după valori democratice.
Vegheați în 8 decembrie să ne îndreptăm către ordine, securitate, bunăstare economică și justiție. În felul acesta ne reprezentăm viața în prezent. E cineva dispus să riște viitorul? Fiți suspicioși politici. Nu votați omul, votați direcția. Direcția este una singură. Se numește Europa.
Leave a Reply