Datorită campaniei #poartaocarte, începută cu doi ani în urmă, s-au înmulțit replicile celorlalți către mine: citești pentru că ai timp.
Mă aflu într-o etapă a indolenței. Știu asta pentru că lipsa nervilor nu mă convinge de înțelepciunea proprie. Miserupismul dovedește o mai bună stăpânire a sinelui. Am făcut un pact cu instinctele mele. Le mai și onorez din când în când printr-o abandonare în luxurios sau manifestări agresive. Confirm, sunt freudiană.
Eu citesc cu scopul de a face educație. Nu mi-a încredințat nimeni misiunea, dar am ales. Acum mă dedic și mă străduiesc să fiu eficientă în pătrățica mea. Contrar părerilor, lectura nu te aruncă în iluzii, te curăță de ele.
Cărțile mi-au potolit entuziasmul și admirația pentru multe perioade din istoria umanității. Mă topeam după anii 20. Un exemplu. Dar bibliotecile conțin pe rafturile lor și jurnale, memorii, cărți de istorie. De pe filele acelea recuperezi relatări, fapte lipsite de forța imaginarului.
În anii ăia femeile deveniseră deja o voce, dar nu suficient de puternică. Tații aveau drepturi asupra fiicelor, bărbații asupra soțiilor. Un tată putea să-i îndepărteze uterul fiicei lui dacă poftele stricau reputația familiei. Avorturile ucideau femeile, iar cele care supraviețuiau, mergeau la închisoare. În vremurile acelea, puritatea femeilor ținea de supraviețuire. În ce condiții se desfășura un avort? Și ce preț plăteau femeile pentru un act sexual?
Virginitatea a avut rostul ei. Am progresat mult de atunci. Nu în gândire, misoginismului îi ia extrem de puțin să erupă.
Sexul e o plăcere pentru ambele sexe. Percepția pe categorii de gen ține de educație. Societatea actuală se confruntă cu problemele ei, iar sexualitatea nu ar trebui să fie o chestiune discutabilă. Medicina a adus soluții, a luat măsuri. Dispunem de planificare familială, de clinici specializate, de informații. Vremurile s-au schimbat, să ținem pasul!
Ca persoană necredincioasă, m-am declarat atee, mai primesc întrebarea: și dacă există Dumnezeu? Știți cum ajunge la mine? Ajunge în următoarea notă: Dacă vine taică tu și te prinde, o să fie vai de tine!
Nu mai sunt un copil. Sunt adult. Nu-mi mai este frică de pedeapsă. Îndoiala dorită de bigoți să mi-o sădească în suflet le-o răstorn: Și dacă nu există Dumnezeu? Dacă asta e singura viață și tu nu te bucuri de farmecul ei, inclusiv de plăcerile senzuale din cauza părerii celorlalți? Celălalt să-ți impună Cum Să-Ți Trăiești Viața?
Călătoria pe Pământ, cu Natura, luna și soarele, cu înghețata, cafeaua și carnea la grătar, cu sărutul, arta și prietenia e suficientă pentru a te dedica unui concret și nu unor reprezentări, fie ele excepționale pentru că au ieșit din imaginația lui Dante.
Pe Pământ, Infernul și Raiul sunt clar literatură. Dincolo, începând cu moartea, vedem. Dar azi avem altele de făcut. Să scriu un text pe blog în ceea ce mă privește.
Foto: Flavius Neamciuc
iulie 13, 2017
Tot felu’ de oameni iti spun cum sa-ti traiesti viata. Pe unii ii asculti de buna voie, pe altii nu. Daca mergi la doctor, poate iti zice sa maninci mai putina sare pentru ca-ti face rau. Il asculti, iti traiesti viata dupa ce zice el? Da, pentru ca ii respecti autoritatea. Mergi la preot, iti zice sa nu faci sex chiar in fiecare zi, ca-ti ocupi mintea cu placerea carnala si nu mai ai timp sa te gindesti la cele sfinte? Da, el zice, tu n-asculti. De ce? A, pentru ca nu-i recunosti autoritatea, ci dimpotriva, il consideri lipsit de legitimitatea primara, mai degraba un impostor. Ca sa vezi…
Niciodata nu-i rau in sine faptul ca-ti traiesti viata asa cum iti zic altii. E rau sa-ti alegi prost stapinii, sa-ti alegi gresit oamenii in care ai incredere ca stiu mai bine ca tine.
Asta-i tot, tot clenciul, ca oamenii isi aleg sa-si traiasca viata sexuala conform cu ce zice popa, viata sociala conform cu ce zice televizoru’, si viata personala conform cu ce zice Revista Pentru Femei Cu Nume Generic #54385 (cosmo? elle? conteaza?).
iulie 13, 2017
Ai ales ca autorități de respectat medicina și religia. Premisa propusă de tine pentru introducere. Decupajul nu-l pot accepta doar de dragul conversației. Convențiile și presiunile sociale cântăresc prea mult.
După 25 de ani, creierul nostru e complet dezvoltat și putem să ne alegem stăpânii cu responsabilitate. De atunci e necesar să nu mai decidă Celălalt cum să-ți trăiești viața.
iulie 14, 2017
Nu ma prind la ce Celalalt te referi, daca nu fix la stapinii pe care ti i-ai ales. Ca in privinta aia, imi pare ca suntem de acord: da, e cazul ca stapinii sa fie alesi in mod deliberat, cu cap, dupa cum gasesti tu ca individ ca ti-e mai bine, nu dupa presiunea cercului social sau prin crowd-sourcing.
Dar odata ales stapinul, ii urmezi indicatiile. Am ales doua exemple de domenii unde omul are nevoie de indicatii; nu-s singurele. Religia este in categoria generala „ghidaj spiritual”, ai putea la fel de bine sa-ti organizezi viata sexuala si viata privata conform cu ce zice un guru indian, sau un sef de trib din Panama. Evident, doar *daca* simti nevoia de ghidaj in aceste sensuri.
Pina si cind iei sfaturi de la Jamie Oliver, il accepti ca pe un soi de stapin. Doar in aspectele culinare, dar il accepti. Nu-i musai sa fie singurul. Poti incerca chestii de la mai multi oameni competenti in ale bucatariei, chiar. Dar pasul 1 este, mereu, sa-ti recunosti inferioritatea si sa recunosti ca ai nevoie de ajutor, mai explicit sau mai tacit.