Vineri am avut o şedinţă foto pentru modelul nou de rochie de la Tricoul Inteligent. Am rămas pe baricadă. Apăr în continuare însuşirile deosebite ale oamenilor.

Lupta umanităţii a fost şi va rămâne între a fi şi a avea. Am ales o tabără. Îmi doresc să fiu. Aceste două grupuri nu se exclud, dar au un dominator. În alegerile mele vreau să se impună a fi.

Cu a fi ca atitudine, fac o diferenţă în pătrăţica unde îmi trăiesc viaţa. Multă vreme am crezut că cititul ne transformă în oameni mai buni. În urma unor ciocniri cu cititori de calitate inferioară, am regândit puterea cărţii. Am ajuns să o anulez. Lectura nu ne transformă codul genetic şi nu corecteză o educaţie dezastruoasă sau inexistentă.

I-am recunoscut cărţii nişte limite. Am fost dezamăgită. Am avut zile întregi de zăpăceală. La atelierul de croitorie, unde am ajutor o femeie excepţională, m-a trezit un năsturel din amorţeală.
Cum să fie rochia?
Lungă în spate, să acopere şezutul. În faţă mai scurtă, îmi place să o bag în pantaloni.
Şi în partea de sus?
Pe lângă gât.
Atunci o să-ţi pun un năsturel în spate. Materialul nu-ţi permite să-l tragi peste cap.

Năsturelul a declanşat o reacţie. M-am scuturat fizic şi psihic.

Exclus să punem năsturel. Dă-mi altă soluţie. Fireşte că a venit cu o soluţie, am specificat deja că are valoare deosebită.

M-a iritat atât de tare năsturelul, că am început să mă chestionez. De ce? Cum? Întrebări naturale în urma unei reacţii neînţelese prin nici un raţionament. Am ajuns astfel din nou la cărţi. M-am dus la raftul cu cărţile de psihanaliză. Una dintre ele, unii dintre ei, Freud, Jung, Fromm, Rogers, Adler, au un răspuns pentru mine.

Cărţile au o limită, dar izbutesc să îmblânzească. În primul rând te reţin pe loc, relaxează muşchii. Accelerează contactele dintre neuroni. Cărţile ne dau răspunsuri. Aplicabilitatea în viaţă reală depinde de inteligenţa fiecăruia. Când vă uitaţi la o bibliotecă imensă este ca şi cum priviţi viaţa însăşi. Oamenii şi-au pus speranţele în reprezentări ca Dumnezeu pentru promisiunea unei fericiri după moarte. Îşi duc zilele pe pământ muncind pentru after life himeră.

Dar când stai în faţa unei biblioteci, te confrunţi cu toate lumile, cu toate gândirile, cu toate reprezentările din istoria umanităţii. Acolo se află TOTUL după putinţele inteligenţei noastre şi al stadiului de evoluţie. Mă întreb de ce nu ne ajunge ca să fim fericiţi?! Răspunsurile aduc înţelegere.

Din biblioteca personală şi modestă, pun sub ochii semenilor gândiri şi reprezentări. Mâine organizez o defilare la pagina de facebook a Tricoului Inteligent.

Mă străduiesc pentru Ne-uitare.