Știți când ne dăm seama că nu mai suntem mici și proști? Când, ajunși la o vârstă presupusă adultă, după 25 de ani, așadar mari și proști, agitația și presiunea societății te găsește detașat.
Ești mare, ești și prost uneori, dar alteori ești înțelept. Înțelepciunea vine doar odată cu experiența.
Înțelepciunea se recunoaște în scăderea influenței societății asupra ta. Te scuturi de prejudecăți și în unele situații, în locul unei reacții supusă momentului, tragi aer în piept o dată sau de două ori.
Și zâmbești. Doar atât.
Iar alteori citești Freud. Glumesc, glumesc!