De două zile citesc. Afirmație e banală prin conținut, dar memorabilă fiind scrisă. Simțind nevoia să fac o notă din această activitate înseamnă că cititul reprezintă. De două zile citesc, stau cu ochii în tavan, citesc din nou, caut în mica mea bibliotecă cărți care mă ajută să înțeleg alte cărți.
Pe o pagină a unei cărți găsii următoarele rânduri:
Deși trăiesc astăzi fără grija zilei de mâine, deci ca un privilegiat al sorții, nu știu să posed. Nu pot păstra nimic din ceea ce am și care mi-a fost oferit totdeauna fără ca eu să-mi fi dat vreo strădanie. Nu atât din risipitoare generozitate, cred, cât dintr-un fel de zgârcenie: sunt avar cu acea libertate care dispare de îndată ce ai prea mult. Cel mai mare lux a fost întotdeauna pentru mine o anume lipsă.
După ce citii, recitii, apoi revenii.
Meditai puțin cu ochii în tavan și un vierme mic sub formă de idee mușcă un gând. Așadar, fac un fel de concurs. Un fel, deoarece nu sunt sigură de interesul stârnit. Cine îmi scrie pe blog sau pe mail numele scriitorului din spatele rândurilor de mai sus va primi din biblioteca mea personală o carte, și anume Însemnări din subterană și Eternul soț de Dostoievski.
O să aștept răspunsurile până miercuri.
ianuarie 5, 2013
Albert Camus Sau Tragicul Exilului de Ion Vitner.
ianuarie 5, 2013
Am luat propunerea ta ca pe o provocare, nu ca pe un exercitiu de memorie! Nu am cum sa imi amintesc ceva ce nu am citit, dar mi-a placut cum suna (culmea e ca suna cunoscut!) si am cautat un pic pe web. Asa am ajuns la comentariul anterior (e un copy-paste, nici macar comentariu si cu atat mai putin un raspuns), dar ceva (un je ne sais quoi) ma face sa cred ca e si corect. In cazul in care m-am inselat, trebuie sa perfectionez metoda de cautare (advanced options sau cont premium). Faceti, va rog, abstractie de comentarii de… noctambul! 😉
ianuarie 5, 2013
PS: Nu imi place ce am gasit scris despre Ion Vitner (Wittner). Si cum „ce tie nu-ti place, altuia nu-i face!”, nu voi scrie aici ceea ce am citit, mai ales ca inca nu am aflat raspunsul „unui fel de concurs”…
ianuarie 5, 2013
Dar, daca tot m-am apucat, iata articolul dnei. Eugenia Voda: http://www.romlit.ro/istoria_anselor_pierdute Nu cred ca mai trebuie sa scriu cine este dna. Eugenia Voda, dar nu ma pot abtine sa nu inserez un link: http://www.eugeniavoda.ro
ianuarie 6, 2013
am preluat si noi concursul spre promovare. mult succes
ianuarie 6, 2013
Va multumesc.
ianuarie 6, 2013
Albert Camus este autorul randurilor, care apar in scrierea „Fața si reversul”.
ianuarie 6, 2013
Nu stiu raspunsul dar nu stiu nici cartea. Si nu vreau premiul in carti. Poate nu o carte, poate doar o pagina. Sau poate doar o litera. Un dublu-v. E dublu si totusi doar un v. Sau poate facem schimb. Tu imi spui cartea, eu iti spun „tu”.
Ai fost azi la eclipse in unirii?
ianuarie 6, 2013
@Gabi
Nu te urmaresc. Aici este un concurs, asadar, continutul mesajului este inadecvat. Scrie-mi in mail si spune-mi daca ne cunoastem.
@tuturor
Miercuri am zis ca se termina acest „un fel de concurs”, deci miercuri o sa si spun cine este scriitorul.
Va multumesc pentru interes, chiar nu ma asteptam.
ianuarie 6, 2013
Mi-ai reamintit ca tre sa-l mut pe Camus mai apoape… si sa incep lectura.
(presupunand ca raspunsurile sunt corecte, desigur)
ianuarie 7, 2013
Cred ca e vorba de Albert Camus si pagina este din Fata si Reversul,Prefata 29
ianuarie 7, 2013
Este vorba despre scrierea „Faţa şi reversul” a lui Albert Camus (Prefaţa 29).
ianuarie 7, 2013
Albert Camus fara alte comenturi
ianuarie 7, 2013
Albert Camus
ianuarie 8, 2013
Albert Camus .
ianuarie 8, 2013
Completez citatul
„Desi traiesc astazi fara grija zilei de mîine, deci ca un privilegiat al soartei, nu stiu sa posed. Nu pot pastra nimic din ceea ce am si care mi-afost oferit totdeauna fara ca eu sa-mi fi dat vreo stradanie. Nu atît din risipitoare generozitate, cred, cît dintr-un fel de zgîrcenie: sînt avar cu acea libertate care dispare de .îndata ce ai prea mult. Cel mai mare lux a fost totdeauna pentru mine o anume lipsa. îmi place casa goala a arabilor sau a spaniolilor. Locul unde prefer sa traiesc si sa muncesc (si, lucru mai rar, unde as accepta sa si mor) este o camera de hotel. N-am putut niciodata sa gust ceea ce numim viata de interior (care, adeseori, este tocmai contrariul vietii interioare) ; asa-zisa fericire burgheza ma plictiseste si ma înspaimînta. Aceasta inaptitudine nu are în ea nimic glorios si mi-a alimentat defectele. Nu invidiez pe nimeni, si e dreptul meu, dar nici nu ma gîndesc totdeauna la ce rîvnesc ceilalti, ceea ce îmi amputeaza imaginatia, adica bunatatea. E adevarat ca mi-am inventat o maxima de uz personal: „Sa-ti respecti principiile cînd e vorba de lucrurile mari, pentru lucrurile marunte mila-i de ajuns”. Vai! ne faurim maxime ca sa cîrpim gauriledin propria noastra fire. în cazul meu, mila de care vorbesc poarta mai curînd numele de indiferenta. Efectele ei, nu-i greu de banuit, sînt mai putin miraculoase.”
“Faţa şi reversul” – Albert Camus (Prefaţa 29).
ianuarie 8, 2013
@tuturor
Maine este ultima zi a concursului, asa ca va rog, pe aceia care ati raspuns, sa-mi scrieti pe adresa de mail, dunia_tuel@yahoo.com, datele voastre de contact. Imi sunt necesare pentru expedierea cartii.
Va multumesc.