VĂ ÎNDRUMAȚI COPIII SĂ SE SUPUNĂ PRETENȚIILOR SOCIETĂȚII?

De 14 iun., 2024 1 No tags 0

Pare că mă pregătesc să plec la Bordeaux să-mi celebrez cei 40 de ani. De fapt o să pornesc la drum marți spre Copenhaga să-mi celebrez cei 41 de ani. Un an întreg s-a condensat în zilele trecute ca percepție. Scurgerea unui an ține de fantastic. Timpul a devenit nereal.

Înainte să mă bucur de ziua mea naștere, mă bucur de a sorei mele. În 5 iunie m-am întrebat ce anume mai e de sărbătorit. Viața, desigur, dar pe lângă minunea de a exista? Sunteți curioși de reprezentativitatea, disponibilitatea și ancorele vieții? Sigur îl recunoașteți în întrebare pe Daniel Kahneman, aceia care l-ați citit.

Privind chipul sorei, Karamazoava de Oltenia, a se înțelege senzuala de Oltenia, am realizat că a îndeplinit ca la carte pretențiile societății.

A îndeplinit reprezentativitatea. Karamazoava a fost o elevă sârguincioasă. A adus coronițe acasă. Ca studentă, a luat bursă. Ca tânără absolventă s-a angajat la o multinațională.
Dacă ați citi această descriere, cum credeți că s-a descurcat în viață?

Și-a calculat viitorul imaginându-și variantele și dificultățile cu care ar fi putut să se confrunte. Așa că a achiziționat un apartament, iar chiria a devenit rată la bancă. De ce să plătești chirie?, gândește românul.

A avut în vedere valoarea vieții prin procreare, și s-a ancorat cu doi băieți Feți Frumoși.

A făcut totul ca la carte. Probabil a și plantat un pom pe undeva. Școală, casă, căsătorie, copii și ne-am trezit la o cafea într-o zi întrebându-ne despre ce a meritat și ce nu a meritat în viață. Ne-am îndruma copiii să se supună pretențiilor societății?! Aceasta este o întrebare care naște alte întrebări cu răspunsuri dificile la care răspundem adecvat, dar vag.

Contrar apucăturilor vremii, nu-mi cresc copiii să fie cineva sau fericiți. Prefer să-mi cresc copiii cu povești și să le plantez în minte ideea de plan. Să aibă un plan, un motiv să înceapă ziua. Și cel mai mult insist să privească cerul și să citească istorie. Cosmosul și istoria ne potolesc de apucături stăpânitoare. Cine stăpânește cu adevărat ceva când propria minte e supusă erorilor de judecată?!

Priviți cât de des puteți cerul cu copiii. Citiți-le istorie. Râdeți cu ei. Putem să trăim într-o lume mai bună prin comunicare, visare și râsete.

Păreri?

Foto: Carmen Vulpea boemă

1 Comment
  • Tomata
    iunie 17, 2024

    Sunt cateva lectii pe care as vrea ca fata mea sa le invete, nu pentru a multumi societatea ci pentru a se simti ea bine in societate: sa isi fie mereu siesi suficienta, sa nu depinda financiar de nimeni, sa faca ce o pasioneaza, sa fie buna, sa spuna intotdeauna multumesc, te rog si iarta-ma (bineinteles cand situatia e de natura sa isi ceara iertare), sa aiba voce sa se apere si sa se gandeasca la consecintele faptelor ei

    Sper sa imi iasa.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
26 × 30 =