M-am întors de la Copenhaga. Un lucru pot să vă spun sigur. Copenhaga nu este Paris. Copenhaga nu este Londra. Copenhaga nu este ca nici o capitală europeană vizitată de mine. Copenhaga te întâmpină cu lipsa de zgomot. Vacarmul produs de mașini nu te izbește. Poți să privești în liniște peisajul urban. Străzile nu te surzesc. Arhitectura nu te sufocă. Aer, liniște și aspect exterior estetic alcătuiesc efectul de halo experimentat de mine la prima întâlnire cu Copenhaga. Impresia inițială puternică nu m-a părăsit nici o secundă petrecută în Danemarca.
N-am mers la Copenhaga cu nici o listă de făcut. Mi-am dorit mult să pedalez și să observ cât pot danezii și orașul. M-au răsplătit din plin. Mi-am mai dorit să le încerc patiseriile. Oh, ce ospăț sărbătoresc am avut! Am savurat niște prăjituri cu căpșune demențiale.
Mi-a devenit clar în jumătate de zi că proiectul #poartariduri n-ar putea să se desfășoare la Copenhaga. Naturalețea prin vârstă și imperfecțiuni fizice se poartă cu demnitate, rafinament, eleganță. M-au impresionat femeile de toate vârstele. N-am învățat o lecție despre acceptare. Mi s-a confirmat că frumusețea înseamnă în primul rând atitudine măiastră.
Am petrecut puțin timp în Copenhaga ca să nu-i greșesc prin inferare. De aceea o să mă abțin de la afirmații despre cum ar fi danezii. Habar n-am. Nici măcar o impresie n-am despre fericirea lor. Votați ani la rândul ca cei mai fericiți oameni din lume, rămân fericiți prin informație. Experiența mea cu ei a fost prea scurtă, prea intensă ca să dau acum un examen în care să-i descriu.
Simplu spus, danezii sunt.
Par bine în pielea lor. Se prezintă curați, simpli, eleganți. Pedalează, consumă dulciuri, mănâncă și beau pe îndelete, se așază în genunchi când vorbesc cu copiii, iar la muzee au spații speciale pentru ei.
Mi-a plăcut Copenhaga. Mi-am propus să revin. Rămâne de văzut.
iunie 27, 2024
E doar o aparenta. Statisticile sunt ca de obicei..manipulate (in special scandinavilor le place sa se autosugestioneze ca au tari minunate…d-aia sunt pe primele locuri la sinucideri, depresii si alcoolism). La ei exista un sistem de autoindoctrinare: „ca noi nu mai exista altii si suntem cei mai fericiti”..cind esti expus zilnic la spalari de creier de genul, plus ca nu cunosti altceva mai bun, ci se fac comparatii cu saracii din Romania, Albania si Africa.
Oamenii sunt foarte nationalisti, vezi steagurile daneze peste tot, oameni care nu ies din casa decat odata pe saptamana, de obicei sambata seara, cand se imbata si apoi se intorc acasa. Cam astia sunt danezii. Cauta Legea lui Janteloven: sa nu crezi ca esti mai bun ca noi, sa nu crezi ca ai vreo importanta, sa nu crezi ca esti mai inteligent ca noi, sa nu razi de noi, sa nu crezi ca poti sa ne inveti ceva, sa nu crezi ca ii pasa cuiva de tine, etc… multi spun ca danezii chiar cred in „regulile” astea.
Pentru mine e o tara plictisitoare, iar cei care vor sa vina aici cu gandul de a face bani, ar fi bine sa se razgandeasca, pt ca limba e foarte grea, iar cei care nu o cunosc au sanse foarte mici sa gaseasca ceva de lucru(de obicei munca de sclav). Oamenii par civilizati, dar extrem de reci si inchisi datorita caracterului nordic, salariile f mari insa sunt f mari taxe din salarii(cele mai mari taxe vreodata)
Natura e pustie, nu sunt paduri, nici dealuri, numai campie pe toata suprafata cu multe insule si insulite, te plictisesti repede.