Ce s-a întâmplat ieri? Imaginați-vă că stați în picioare și priviți în sus. Trump a câștigat alegerile. Acum imaginați-vă că stați în picioare, dar că priviți în jos. O fetiță de 10 ani a murit în urma unui accident de mașină la Timișoara. Par să nu aibă nici o legătură cele două evenimente și nici nu au. Se unesc în perspectivă. Aceeași persoană arată interes pentru a vedea lucrurile de departe și a vedea lucrurile de aproape. Întâmplările de ieri mai au în comun și oroarea. Ca cetățean român am experimentat oroarea pe două niveluri, intern și extern. A venit dimineața cu pâclă. A venit amiaza cu frământare. A venit ziua cu neputință.

Ieri am fost cetățean român și m-am îngrozit.
Ieri am fost cetățean al lumii și m-am îngrozit.

Ieri am refuzat să conduc. Azi când am umblat două ore să găsesc materiale pentru felinarul lui Mateiu pentru Sfântul Martin celebrat la Montessori, m-am întrebat dacă și ceilalți șoferi se simt sufocați, agitați, vinovați. V-ați simțit? Mă refer la vina supraviețuitorului. De ce o fetiță a murit și noi continuăm să respirăm, să funcționăm în societate, să luăm parte la un vernisaj la META Spațiu?

Pentru unii victoria lui Trump nu este o surpriză. Pentru mine a fost. Am presupus că nici o persoană rațională l-ar vota dacă i-ar fi ascultat câteva discursuri. Vă reamintesc de antici, de Socrate, Platon și Aristotel. Politica în acele vremuri însemna preocuparea desăvârșită. De atunci am denigrat politica în asemenea măsură că nici un caracter demn, onorabil, corect nu mai practică știința și arta de a guverna un stat. Ordinea și securitatea statelor au trecut în mâna mărginiților. Pricep greu conducătorii politica externă, ordinea mondială. Greu o pricep și eu, dar n-am funcție de conducere, nu car lumea pe umerii mei. Trump pune un umăr și distruge tot ce au realizat unii vizionari dinaintea lui. Mi-a scris cineva că plâng Europa și Canada în urma alegerilor din America. Să plângem. Politica externă e în aer în opinia mea care nu contează, nu schimbă, nu ajută.

Am citit undeva că la o anumită perioadă se naște un caracter remarcabil. Îl aștept în România. Nici o mamă nu a mai dat politicii excelență după Al Doilea Război Mondial. Conducerea statului numără însă găinari. Afacerile ilicite mărunte sunt scopul lor. Demnitatea, onoarea, curajul, vizionarismul au rămas în cărți, iar dezamăgirea cetățenilor s-a materializat în votarea infractorilor. Aici am ajuns, votăm infractori.

Pentru prima dată în viața mea m-am gândit să nu ies la vot. Vreau să votez. Nu am cu cine. Mi-e rușine cu toți candidații.

Eu cu cine votez?