De putina vreme, Mara mea asculta si intelege povestile pe care i le citesc, precedent numitei si stabilitei vremi, Mara se uita doar la poze. Uneori, cand citesc, ma opresc si ma uit la ea pentru a-i da ocazia sa continue. Asa ne jucam si invatam.
La Alba ca zapada, eu pun intrebarea: Cine e cea mai frumoasa din tara?
Si Mara raspunde, intotdeauna: mama.
Pe langa intrebarea pe care mi-am ridicat-o de unde i-a venit, recunosc ca daca as fi avut o coada de paun, as fi infoiat-o exagerat de tare.
Intr-o seara insa, ocupata sa adun dezastrul din casa obtinut fara truda in timpul zilei, l-am rugat pe al ei tata sa-i citeasca o poveste. Mara alege, prin moft, cam tot timpul, Pada(Alba ca zapada), Neasa(Cenusareasa), Is(Alice in tara minunilor) sau Bestia(Frumoasa si bestia).
In acea seara a ales Pada, iar la intrebarea cine e cea mai frumoasa, Mara a raspuns zambind larg si vesela ca tata.

Astfel am inteles, Mara imparte frumusetea cui se incumeta sa-i citeasca.