Am început să mă gândesc la viața mea din urmă. Cu viață socială inexistentă, copil mare, copil mic, accident la schi, mă pun seara în pat la ora opt. Nu dorm. Somnul ar fi incredibil. Adorm Mateiu. Mă ridic din pat să mai spăl niște căni. Să fac un duș. Să mă demachiez. Să o învelesc pe Mara. S-o sărut pe Mara.

Mă așez la loc în pat. Deschid sau nu deschid blogul. Citesc sau nu citesc. Mă uit sau nu la filme. Mă gândesc. După 38 de ani, susțin că e bine să fii femeie. De asemenea, e bine să fii bărbat. Bărbații din jurul meu m-au asigurat de asta. Nu știu, sunt curioasă și mă întreb, cum e să fii transgender?

În prezent nu-mi pot forma o părere, iar mie îmi place să am păreri, să verbalizez, să argumentez. O părere, cineva?!

Foto: Bogdan Mosorescu