Avortul. O femeie stăpână pe mintea și pe trupul ei

De 14 iul., 2022 0 No tags 0

În ultimii ani am citit puțină beletristică. M-am aruncat cu capul înainte și m-am afundat în psihologie și istorie. Sfârșeam o carte, iar următoarea conținea o promisiune imaginată. Cu asta o să mă potolesc. O să descopăr cum anume să-mi păstrez calmul în orice situație. Uneori reprezint calmul prin vorbe, dar nu prin gesturi. Piciorul, stângul sau dreptul, zici că învață să danseze. Nici o diferență între acum și anii de școală când dădeam din picior până îmi atrăgea atenția profesorul de la catedră.

Am reluat cărțile de beletristică și citesc în ritm alert. Mănânc paginile. Îmi ard buricele degetelor, ochii încearcă să cuprindă toată descrierea. Dau neurotransmițătorilor de furcă, în special glutamaților. Cu alte cuvinte, am mereu creierul excitat. Admir descrierile lui Paul Auster cu euforie. Citesc un roman de Paul Auster.

Literatura m-a îmbiat și spre vin. De exemplu, acum aud cum mă strigă un Syrah Corcova: Dunia, Dunia, Dunia! Dacă nu o să fiu întreruptă de: mama, mama, mama!, Mateiu a decis să rupă gângăvitul, o să răspund sticlei de vin.

Descriu o dispoziție relaxată. S-a potrivit lipsa de încordare cu nevoia unei prietene. Urmează să suporte o întrerupere de sarcină și mi-a cerut ajutorul. Ca întotdeauna, îmi suflec mânecile și ajut. În primul rând nu judec. Detest persoanele care judecă și în special disprețuiesc femeile care încearcă să controleze trupul altor femei. Ele nu-și controlează mințile. Le-au împrumutat unei autorități imaginare. Responsabilitățile au sărit hop-țop pe umerii unui tată. Tata le-a rezolvat problemele în copilărie, tot tata le rezolvă și la maturitate.

Am însoțit la doctor. Am discutat cât pot eu de blând, mi-am căutat vocea, am zâmbit cu compasiune, am atins dacă am simțit că e necesară atingerea. E dureros că o femeie într-o astfel de situație nu poate să vorbească cu cei apropiați. Cea mai bună prietenă a prietenei mele nu stă cu pancarta în fața maternității, dar consideră avortul o crimă. Așa am devenit dintr-o cunoștință oarecare, o prietenă de nădejde. Vinovăția îi determină pe oameni să acționeze în fel și chip.

Cu alte cuvinte, situația acestei prietene mi-a permis să reamintesc cititorilor blogului că aici scrie o femeie stăpână pe mintea și pe trupul ei. Că pe trupul meu decid eu și numai eu și că susțin orice femeie într-o situație disperată.

Susțin.

No Comments Yet.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
11 + 1 =