Sunt șchioapă. Sunt știrbă. Sunt obosită. Sunt în toane bune. M-am trezit ieri dimineață cu un mail de la Ciprian Valcan. Uneori un proiect îi aduce aminte de mine și mă propune. Așa am ajuns să lucrez într-o editură cu 13 ani în urmă. La proiectul din prezent nu am îndrăznit să mă înham. Toanele bune nu mi se trag de la un posibil proiect, ci de la recuperare. Domnul profesor mi-a propus recuperarea pentru doctorat, deoarece am fost un student care merită.

De la proiect, prin discuția despre doctorat, mi-am băut ceaiul citind o poveste, un eseu și un articol despre Buenos Aires. Domnul profesor știe ce îmi place. Într-adevăr, cu Mateiu alături, am parcurs greu povestea, eseul și articolul. Pauzele dese au provocat reluări, dar ce dimineață specială am trăit!

O să vă notez o frază din eseu și m-ar interesa interpretarea găsită de voi.

La vue d`un homme donne la fievre au lion. Mais dans ce cas il mange un singe et se retrouve gueri. Similia similibus. Traduc. Apariția unui om îi provoacă febră leului. În acest caz, mănâncă o maimuță și se simte vindecat. O boală poate fi vindecată prin ceva care provoacă simptome similare. Nu sunt așa sigură că am exprimat exact semnificația lui similia similibus.

Ce interpretare găsiți?

Foto: Bogdan Mosorescu