Tag Archives

  • Home
  • /
  • Tag Archives: "frumusețe"

Voi, mamelor cu bot de rață, nu aveți, la fel ca mine, un copil perfect?

De 29 nov., 2019 0 Trăiri afective ale mele , , , , 0

De câteva zile mă supără spondiloza. N-am spus nimic acasă. Mama ar zice: Dacă nu mă asculți! Te speli pe cap și pleci. Plus că. Spondiloză, în mintea mea, sună bătrânesc. Stau și sufăr. Am reluat exercițiile pentru gât. De când am revenit de la București, de durere, stau cumva în poziția ghiocelului.

Azi am început o carte nouă și am efectuat un exercițiu. M-am privit cinci minute în oglindă. M-am holbat la toate ridurile. Cel din buză mi se pare cel mai nesuferit. Nu-ți faci ceva la ridul ăla? M-a chestionat Făt Frumos. Ba da, o să fac. Nu cumva să vii acasă cu bot de rață.

Nu știu la ce s-a gândit el când mi-a sugerat să fac ceva cu ridul ăla. Pentru mine e clar, în prezent, că injectarea cu colagen nu este o opțiune. M-au șocat atâtea femei frumoase din cauza aspectului buzelor. Mă simt ca în copilărie când întâlneam o persoană cu un handicap fizic de la care nu-mi puteam lua ochii. Să nu vă mai povestesc de rapiditatea cu care judec. Ba o să vă. Cum mă intersectez cu o femeie plină de colagen în buze imediat condam. Sunt o primitivă în acest punct, recunosc. Dar vă spun ce gândesc intuitiv. Rațional dau un pas în spate.

Zilele trecute, circumstanțele m-au pus lângă o mamă cu colagen în buze și fiul ei. A fost nevoie să port o discuție cu mine. Nu i-am acordat credit și mi-am dat ochii peste cap când îi explica ceva băiețelului. Am și invidiat-o. Mara a plâns câteva minute bune când într-o seară am ajuns cu sprâncenele proaspăt vopsite acasă. Abia am oprit-o. Mama de care vă povestesc avea buze hidoase. Copilul ei nu a făcut caz de.

Am și nu am dreptate. Judec prea ușor, dar nu neapărat nejustificat. O doctoriță cu colagen în buze nu a mai discutat cu mine. A trecut pe lângă părinte, eu reprezentând părintele și banii. A discutat doar cu Mara. Mara are nouă ani. Firește, m-am înfuriat. Judec prea ușor. Pot mai mult.

Fiecare persoană are nevoile ei. Dar nu mă interesează. Sunt mamă de fată. Colagenul nu are nimic de-a face cu inteligența. Dar de ce o persoană inteligentă s-ar mutila? Bărbații cer. Mă opun eu științei? Mă deranjează fericirea altora? Nu, bineînțeles că nu. Nu cumva sunt invidioasă? Poate că sunt. Cam așa este la mine în cap.

Rar verbalizez. Nu poți să arăți cu degetul femeile mutilate de la colagen. Nu e corect. Nu e treaba nimănui. E insensibil. Da, da și da! Dar am fată. Are nouă ani. Și toate femeile cu bot de rață devin argumentele ei. Uite, mama, uite!

Mă uit. Chiar mă uit. Nu-mi place ce văd. Buzele cresc, credibilitatea scade. Puteți arunca cu pietre. Nu o să mă apăr, aveți dreptate și știu asta. Fiecare femeie decide pentru propriul corp. Susțin femeia care optează pentru întrerupere de sarcină. Pur și simplu sunt dezamăgită și tristă de femeia frumoasă actuală. De reperele de frumusețe stabilite de botox și colagen.

Femeile actuale își transformă chipul. Uită de el. Vin copiii să le reamintească. Cum poate o femeie frumoasă să nască un copil urât? Poate pentru că și mama a fost urâtă odată. A fost odată. Ne naștem. Țipăm. A fost o dată. Doctorul a injectat.

Reprezint femeile cu defecte. Da, să corectăm. Botul de rață nu ține de a corecta, ci de o percepție cu care nu sunt de acord. Cum aș putea să fiu? Voi, mamelor cu bot de rață, nu aveți, la fel ca mine, un copil perfect? Doriți ca fiica să-și injecteze colagen? Chiar asta vă doriți cu adevărat pentru?

Începeți să loviți. Mă aștept. În poziția ghiocelului deja mă aflu. Mă supără spondiloza.

Pactul cu Diavolul. A se citi pactul cu bisturiul

De 14 nov., 2019 0 Trăiri afective ale mele , , , , 0

Și-a revenit Analytics-ul. Mulțumesc. Aș putea să profit. Să scriu un articol despre un spectacol la care mi-a rămas gândul. Nu o s-o fac. Am un simț ciudat al corectitudinii.

Promovez literatura, da. Îndemn la consumul în exces de carte, teatru, filarmonică și muzee.

Reprezint mamele despărțite, vrăjitoarele actuale, femeile cu defecte. De ce? Pentru că.
S-a întâmplat să mă despart de tatăl copilului. S-a întâmplat să-mi placă să gândesc pentru mine. S-a întâmplat să mă iubesc așa cum sunt. Nu e tocmai adevărat, o știm cu toții.

Ieri stăteam cu Mara pe canapea și ne uitam la Sponge Bob. Cât l-am detestat acum șase ani, atât îl iubesc acum pe acest Sponge Bob. La un moment dat și-a cuprins burtica cu mâinile. Sunt grasă! Am încremenit. Am reacționat înainte să adopt ceea ce susțin. Orice subiect se poartă pe un ton firesc. Mara, noi ne iubim corpul. Învățăm să-l iubim. Dacă te mai aud. Nu vă mai povestesc. S-a dus dracu teoria mea. În primul rând mi-au ieșit ochii din cap. I-am dat de înțeles fetei că aici se întâmplă ceva.

Sigur că se întâmplă. Împlinește imediat 10 ani. Fetele încep să se emancipeze destul de repede. Obrazul ei încă miroase a copil. Abia mă abțin să nu o mușc, să nu o pup până la leșin. Oricum mă împinge.

Ea a observat că e grasă. Pentru că totul în jurul ei o împinge să-și deteste corpul, să-l transforme în dușman. Femeia frumoasă actuală a ajuns un amalgam de intervenții inutile. Doctorii nu mai corectează un nas mare și cocoșat pe un chip de femeie complexată. Doctorii nu mai măresc un sân aproape inexistent. Doctorii nu mai sprijină stima de sine, nu mai corectează respingeri suferite de femei. Doctorii creează o femeie frumoasă într-un mod artificial. Că asta înseamnă să fii femeie frumoasă.

Femeile frumoase nu îmbătrânesc. Trăiesc ele cu impresia. Deși toate o facem, femeile frumoase cu ceva bani scapă prin operații de aspectul vechi al chipului îmbătrânit. Degradarea nu se oprește. La interior se simt și suferințele și trecerea anilor.

Mă uit uneori la unele femei și nu pot să scap de imaginea tabloului cu Dorian Gray urâțit. Pactul cu Diavolul înseamnă, în zilele noastre, pactul cu bisturiul.

Condamn și nu condamn atitudinea. Înțeleg stima de sine scăzută sau complexul de inferioritate. Avem nevoie de atenție, de atingere, de blândețe, de pasiune. Cu diferența că eu mereu ajung la educație. Fix ca într-un banc. Corpul atrage, dar nu-l reține pe celălalt. Frumusețea de una singură e lipsită de putere. Mintea consolidează relațiile dintre oameni. Mintea fascinează, sclipește, câștigă.

Mintea vă înfrumusețează. Stați departe de frigider seara, nu mai ronțăiți în timpul zilei, mișcați-vă. Asta e pentru sănătate, tonus, abdomen și fund. Pentru conversații interesante, citiți o carte, mergeți la un spectacol. Pentru pasiune, cumpărați lenjerie nesimțit de scumpă, la suprapreț. Râdeți! Nu vă mai luați atât în serios. Boala și moartea sunt serioase. Lăsați copiii să se joace mai mult. Gândiți-vă de două ori înainte să apelați la bisturiu, la colagen și la botox. Mara mea nu e grasă, iar totul în jurul ei o derutează.

M-aș război, dar cu cine?

Știți, un rid înseamnă și experiență. De ce țineți așa mult să o ascundeți?

Serios acum. Citiți o carte.

Foto: Bogdan Mosorescu

Mi-am reluat intenția de a transforma scara blocului. Stefan Sagmeister a răspândit cultură joi seară la marginea orașului

De 3 nov., 2018 0 Trăiri afective ale mele , , , , 0

Se întâmplă multe la Timișoara. Mai corect, se întâmplă suficiente. Mă refer la evenimente culturale. Stefan Sagmeister a răspândit cultură joi seară la marginea orașului, la Aerodromul Cioca.

Notez.
1. Unul dintre cei mai apreciaţi designeri ai lumii a fost pentru prima dată în Europa de Est, la Timişoara. Stefan Sagmeister a colaborat cu clienţi precum Rolling Stones, Jay-Z, HBO, Muzeul Guggenheim, Muzeul de Artă Modernă New York. A câştigat două premii Grammy şi, practic, fiecare premiu important de design internaţional.

Nu sunt cuvintele mele, dau mai departe informații.

2. Stefan Sagmeister a fost la Timişoara prin implicarea companiei ZF Group România, care îşi propune să promoveze acţiunea, creativitatea, ca urmare a educaţiei şi gândirii inovatoare. Iozefina Tudor, unul dintre fondatorii Inspire Other Travelers, a declarat: Îl considerăm un model pe Stefan Sagmeister. L-am invitat la Timişoara pentru că este o persoană care crede în valori precum autenticitate, etică, promovează educaţia şi dăruirea. Îşi alege proiectele ţinând cont de impactul lor şi nu de preţul lor. De ani buni, şi-a împărţit activitatea astfel încât să ofere cât mai mult din experienţa sa: 25% – contracte comerciale, 25% – susţinerea artei, 25% – susţinerea ştiinţei şi cercetării, 25% – susţinerea unor cauze sociale.

Mă plictisesc aceste lămuriri, dar sunt necesare articolului. N-ați fi înțeles prea multe fără această introducere. Mai ales că propun un exercițiu. Cititorii au primit precizări. Cine? De ce? Unde? Mai departe o să vă trag în percepții și senzații personale.

În timp ce-l ascultam pe Stefan Sagmeister, gândurile m-au purtat la viața mea de la bloc. V-am zis, orice aș face, oriunde m-aș duce, sunt urmărită de. Cu urechile ciulite și atenția încordată, engleza cu accent german mă obosește, m-am văzut pe scara blocului. Cum să transform scara de bloc comunistă? Tentative există. Toată vara am decorat hidoasele țevi cu cărți. Îmi imaginam o bibliotecă aproximativă, o percepție de. De fiecare dată au dispărut. Am vrut să las bilet. Cărțile sunt pentru biblioteca scării blocului. Luați o carte, dar vă rog frumos să o puneți la loc. M-am răzgândit. Între mine și vecina de la parter există o antipatie declarată. Ea nu mă scoate din doamnă. Eu o salut cu gura până la urechi, cu o bucurie nedisimulată că îmi face plăcere să o irit. M-am gândit că o faptă ca aceasta, venind de la mine, ar fi suficient să fie refuzată de vecina. M-am potolit. Oricum nu am terminat cu apartamentul.

Acum vreau din nou să reiau acțiunea de înfrumusețare a scării blocului. Aș merge până la a propune să refacem părțile exterioare ale blocului cu artiști de la Timișoara. Lucian Popovici e primul care îmi vine în minte. Noi împărțim și o ușoară plictiseală la eveniment, dar am decis să nu discutăm despre. Ne dăm cu lumea, iar lumea s-a declarat extatică. Tina Malajmare este al doilea nume. Ce exterior am putea avea la bloc dacă ne-am lăsa direcționați de creativitatea celor doi și nu numai?!

Detest fațadele care au împânzit orașul. Combinația culorilor mă indispune. Execuția are forță să declanșeze atacuri de panică. Trăim într-un oraș kitschos. Blocurile înălțate prin anii 80 capătă niște chipuri respingătoare. Erau mai acceptabile estetic prin funcționalitate. Epoca industrială le-a ridicat să îndeplinească un rol determinat, o funcție într-o dictatură.

În timpul discursului lui Stefan Sagmeister, eu fantazam cele de mai sus. Povestindu-vă despre, am confirmat și am verificat misiunea evenimentului: să inspire. Pe lângă faptul că inspiră, declanșează și provoacă. Eu mi-am reluat intenția de a transforma scara blocului. Spațiul urât să devină frumos.

Nu știu ce altceva aș mai putea spune despre reușita unui eveniment! Nici nu mai doresc. Am scris mult. Pun punct și vă reamintesc să râdem înainte de toate.

Foto: Diana Handra

Nu s-ar uita o femeie ca ea la un contabil

De 26 sept., 2016 8 Trăiri afective ale mele , , , 0

14454630_1306007336076084_340591606_nM-am chestionat cu seriozitate despre ce urmează să scriu. Ultimul text era despre onorarea lui Sorin. Cu ce să reiau activitatea blogului și să nu par ipocrită?

Tot Sorin mi-a dat răspunsul. El mă plăcea fix cum eram. La fiecare apăsare sufletească îi căutam prezența. Mă aducea pe drumul meu, la firea mea. Diversitatea ne provoca de fiecare dată.

Da, până în 21 octombrie oricine poate vizita Galeria Calina pentru ultima expoziție personală Sorin Oncu.

Da, o să merg înainte cu un subiect fierbinte. Angelina și Brad s-au despărțit. O oportunitate pentru fiecare femeie urâtă să-i amintească bărbatului că cineva s-a săturat de cea mai frumoasă femeie de pe pământ. Adaug și sugerez ca femeile frumoase să le atragă atenția bărbaților de lângă ele. Mulți bărbați au impresia că ar fi putut mai mult.

Când un bărbat urât se alege cu o femeie frumoasă, vorbim clar de o relație bazată pe recunoștință. Când un bărbat frumos se alege cu o femeie frumoasă, lasă uneori să se subînțeleagă că statutul financiar l-a oprit de la superlativ, să aibă cea mai frumoasă femeie. Ce se întâmplă atunci?

Se întâmplă o regresie. Revenirea la un stadiu primitiv în care femeia era un obiect și prea puțin o persoană. Când un bărbat obișnuit prin contul bancar răspunde: nu s-ar uita o femeie ca ea la un contabil, reduce femeia inconștient și brutal la o proprietate. Am observat privirile primite de Mama Natură sau Roxana Ionescu de la bărbați în cele două ieșiri ale mele la Epic. Tensiune, atomi electrizați și ciocnindu-se, priviri, gesturi și atenții compensatoare pentru partenerele de toată ziua. Da, observația și interpretarea îmi aparțin. Pot fi contrazisă, dar nu anulată.

Despărțirea celor doi, Brad și Angelina, considerați cei mai frumoși de pe pământ, vine în sprijinul frumuseții femeilor fără nimbul vedetismului și al bărbaților nemulțumiți de statutul lor financiar. Cuplul Brad-Angelina au demonstrat că frumusețea și banii nu reușesc să țină doi oameni pe același loc.

Recalculați acum cu luciditate și corectitudine însușirile partenerului. Nu mai negați realitatea și mai ales nu o mai înlocuiți. Tu, femeie măritată cu verighetă pe mână, bărbatul poate să te părăsească, chiar poate! Tu, bărbat însurat și tată la copii, femeia poate să te părăsească, chiar poate!

O relație ține de muncă. Munciți la relația voastră ca țăranul la pământul lui. Și uneori aplecați-vă și sărutați-l, ca Ion al lui Rebreanu. Dragi adolescenți, fie doar pentru rândurile acestea și tot m-aș ambiționa să citesc romanul Ion.

Da. Sărutați-vă mai mult. Interpretarea îmi aparține.

A ne purta de grijă

De 5 iun., 2016 1 Trăiri afective ale mele , , , , 0

IMG_9770bw-wPort de ani de zile două fotografii în portofel. Pe hârtia decolorată şi tocită, zâmbeşte o fetiţă de 3 ani. Sunt eu. Am fost un copil frumos.

În adolescenţă am rămas puţin în urma fetelor în floare. Prea slabă, mă holbam minute în şir la genunchii ascuţiţi, prea plată, sânii au refuzat să crească, prea lipsită de graţie în mişcări. Preferam să mă caţăr în copaci, să lovesc un sac de nisip, să adun câinii şi pisicile de pe stradă şi doar seara, înainte de culcare, visam la băieţi, la sărutări, la poveşti de dragoste.

Ca femeie, am recucerit frumuseţea. Sunt o femeie atrăgătoare. Nu am 90-60-90, dar am şarm. Cu genunchii m-au ajutat anii, iar cu sânii educaţia. Forţa mea de seducţie a stat în capacitatea de a raţiona. Cu unii bărbaţi trebuie să locuieşti sau să te căsătoreşti pentru a ajunge să-i deranjezi cu gândirea. La început sunt atraşi că au întâlnit un exemplar care nu pare să-i vâneze pentru căsătorie şi copil. La început.

Tirada emfatică de mai sus pregăteşte o mărturisire. M-am săturat de ipostazele femeilor pe facebook. Femeie-obiect, femeie de carieră, femeie-mamă sau oricare altă prezentare, toate ne dorim să aibă cineva grijă de noi.

Toţi ne dorim, femei şi bărbaţi, să aibă cineva grijă de noi. A ne purta cineva de grijă nu ofensează independenţa sau liberul arbitru. Confundăm prea tare sentimentele. Recunoştinţa nu e iubire, e doar o manifestare.

Mie îmi place să aibă cineva grija mea. Recuperez un sentiment de linişte şi veselie din preajma mamei. Ceaiul pregătit pentru noi înainte să ne trezim, miros de chec la cuptor când ne trezeam, masa pregătită când ne reîntorceam de la şcoală. Exemplele aparţin generaţiei părinţilor mei. Iubirea lor a stat în mâncare. Încă mai stă.

Dar putem să aplicăm prin analogie pentru a face deducţii şi pe relaţiile actuale. Cum ne purtăm de grijă? Ce semnifică mai exact să ne purtăm de grijă?

Eu aş prefera o grijă în atitudine. Să am sprijin afectiv când încep tâmplele să-mi ardă, o senzaţie anormală suportată când sunt atacată verbal sau şicanată.

Să ne purtăm de grijă ţine de un caracter matur sau cu veleităţi de profunzime. Nu mi-e clar de ce pentru unii e o ruşine să-ţi exprimi grija sau iubirea pentru partener în public. Nu mi-e clară nici extrema, parada cu iubirea pentru celălalt.

Mi-e clară însă nepriceperea omului de a face faţă propriului psihic. Încearcă de ani să-i construiască gard, să-l fixeze în clişee şi stereotipii, iar eşecurile nu-l descurajează.

Mara bagă degetul în gură. Degetul reprezintă un obiect care i se supune ei. În rest trebuie să-şi asculte părinţii. E atât de vizibil frustrant pentru ea când doreşte să se impună şi nu reuşeşte. Dar degetul face ce vrea ea, când vrea ea. Similar, aşa procedează omul cu psihicul. Îşi doreşte să facă orice cu psihicul, dar inconştientul dejoacă orice plan. La fel ca părinţii.

Poate dacă ne-am purta mai mult de grijă sufleteşte ne-am potoli, poate!

Foto: Diana Bodea

Zice Dunia

De 9 feb., 2015 2 Zice Dunia , 0

De ce vor unele femei să fie doar frumoase? Știu, mi s-a spus în repetate rânduri, pe mine m-au stricat cărțile, m-a copleșit Freud.
Stricată de cărți, copleșită de autori, uneori chiar de scriitori, îmi revine acum conștient un citat care îi aparține lui Constantin Noica: Dacă aveți neveste frumoase, este o barbarie să le confiscați total. Frumusețea trebuie să fie ca lumina, un bun care se distribuie fără să se împartă.

Mi-ar plăcea nespus, pentru mine ca femeie, să distribui și un alt fel de frumusețe, cea a minții. Să fiu responsabilă și de suspinul: ah, judecata, nesăbuința, înțelepciunea, frământarea, mintea ei de femeie!

Mi-ar plăcea.

Dunia zice.

Zice Dunia

De 18 aug., 2014 0 Zice Dunia , , , , 0

Că suntem sau că facem, tindem spre frumos. Stabilit ca scop, frumosul derutează când devine punct.
Aici ne confruntăm cu povestea aparte a femeilor frumoase. Ce face o femeie frumoasă? E deja un punct.
Unele își permit prostia.
Unele își construiesc un corespondent. Devin o apariție a unei idei de frumusețe.

Zic și eu.

Raportul femeii la botul de rață

De 19 iun., 2014 1 Trăiri afective ale mele , , , , 0

M-am întâlnit cu femeia la Paris, iar impresia îmi reține încă atenția. Urmele mnezice și observațiile actuale mă provoacă să fac public ce simt.
Simt o infinită compasiune pentru femeie, pentru felul ei de a se raporta la cerințele bărbatului.
O să mă ajut de un exemplu. Am o prietenă, prefer s-o numesc prietenă, căreia i-a crescut foarte mult botul în ultimul an. Da, botox.
Mă uitam zilele trecute la ea, la gura ei, a mai crescut puțin în comparație cu lunile trecute. Întotdeauna am emis judecăți pentru această apucătură stupidă a femeii. Zilele trecute am compătimit-o sincer și am iubit-o nespus pe femeia aceea.
Tu, femeie dragă, tu ești frumoasă și foarte frumoasă dacă așa te percepi tu cu acel bot de rață. Înțeleg asta acum. Mi-a luat ceva vreme, dar înțeleg.
Cum am ajuns să înțeleg? Drumul e lung și deloc drept.
Am născut acum 4 ani, iar de vreo 2 ani citesc psihanaliză.
Devenind mamă, observația și analiza au trecut dincolo de curiozitate, s-au transformat în nevoie. O mama are nevoie să-și observe copilul.
Zi după zi, am observat, iar într-o zi am înțeles. Mara mea și-a însușit frumusețea raportându-se la povești. La 4 ani frumusețea constă în păr lung și rochii și mai lungi.
Să facem un salt.
Ce înseamnă frumusețea la 30 de ani?
La ce se raportează femeia?
La ce fel de frumusețe, cu accent pe fel.
Femeia se raportează la Angelina Jolie. Dau un nume ca punct de comparație, mă folosesc de nume ca să construiesc o apărare.
Răutăcioșii pot ataca acum. Doar femeile slabe, lipsite de personalitate, fără caracter apelează la asemenea tertipuri.
Am o rugăminte. Inspirați profund, dar inspirați până burta se lipește de spate. Expirați, iar apoi repetați după mine: oare?
Oare?
Există posibilitatea ca după o respirație atât de profundă să uiți întrebarea. Întreb din nou, repet: oare doar femeile lipsite de personalitate apelează la tertipuri?
Răspunsul e unul singur: nu.
Pentru ca un fenomen să fie posibil, este nevoie de o explozie, în cazul de față, de o cerință a bărbaților.
Bărbații au declarat, au creionat femeia aproape de perfecțiune, iar mapamondul le-a oferit și un model, Angelina.
Dacă Mara mea se raportează la Albă ca Zăpada, cu ajutorul meu, eu am așezat aceste povești în casă pentru ea, așa și femeia s-a raportat la un anume gen de frumusețe ajutată de formulările și indicațiile bărbaților.
Azi toate femeile cu bot de rață sunt criticate, ridiculizate, disprețuite mai ales de femeile așa zise sau percepute doamne.
Doamnelor, sunteți doamne prin puterea bărbatului, o femeie devine doamnă prin căsătorie, alt privilegiu al bărbatului care se naște domn, așadar bărbatul a ales. Tot el a ales botul de rață.
Ar avea sens să înșir motivele care l-au determinat pentru alegerea unei asemenea dimensiuni?
Îmi pare sincer rău pentru aceste dragi femei. Problema lor nu e una chirurgicală, ci psihică. Frumusețea lor constă în acest raport cu frumusețea. Nu femeia cu bot de rață trebuie să se schimbe, ci raportul, x,z sau z, cu care se compară pentru a fixa, a declara și a mărturisi o realitate.
Oricât de ridicol este botul lor de rață, femeile care au ales merită compătimite, nu disprețuite.
Din alcătuirea mea de azi, fără botox, fără silicoane, fără intervenții chirurgicale nu sunt mai bună ca nici una dintre cele care au apelat la ce am înșirat mai sus, mă raportez însă la un x, z și z diferit și accept.
Accept că femeia e mult mai supusă speciei, iar cu această luciditate curățată de rezistență, îmi port în lume feminitatea împăcată.
Specia supune femeia, dar femeia poate să se joace cu specia, iar când se joacă, femeia face regulile.

Femelă femeie

De 15 nov., 2013 0 Trăiri afective ale mele , , , , 0

70 de pagini din Simoine de Beauvoir, Al doilea sex. După aceste pagini, în timp ce așezam cuminte, dar mai ales curioasă filele cărții mele destul de fragile, s-a ivit întrebarea: de ce nu citesc TOATE femeile această carte? Cu accent și trimitere pe TOATE.
Am învățat și un cuvânt nou: rut.
Nu, nu știam ce înseamnă rut, am dedus înainte să caut în dicționar. Când am fost mică am stat foarte mult pe lângă animale, în special câini, porci, capre, vaci, oi, găini.
Iar acum fac trecere, nu asociere, spre tinerele de azi. Mă încearcă plăcerea când le privesc, îmi place frumosul orice formă ia, dar mă încearcă și neplăcerea.
Recunosc că se iscă un conflict când mă uit la ele. Le zâmbesc pentru frumusețe, dar strâmb din nas la prezentare.
În viața noastră de azi, a femeilor, cu drepturi egale cu bărbații, drepturi pe care le-am primit cu sacrificiile unor femei, dar și bărbați, multe demoazele se reduc. Sau se refuză. Nu știu exact. Păstrează însă o funcție, de reproducere, dar iau de acolo doar rutul. Uite cuvântul nou învățat. Femeile experimentează o perioadă lungă de activitate sexuală. Bineînțeles că acum exagerez pentru o clarificare: superficialitatea și ignoranța multor femei.
Nu condamn activitatea sexuală, ci reducerea femeii doar la activitatea sexuală. Fapt care azi nu ne este impus, ci pe care îl alegem singure. Permitem, unele, să devenim femele, specie, aparat reproducător.
De aceea, am citit 70 de pagini din Simone de Beauvoir, iar acum, cu îndrăzneală îndemn toate femeile să-și caute cartea, să și-o procure, și să o citească ca măicuțele Biblia, cu dedicație, cu devotament, cu loialitate.