Din lectura actuală, Autobiografia unui ioghin, am desprins un fragment pe care vreau să-l împărtășesc.

Muzica indiană împarte octava în 22 de semitonuri. Aceste intervale microtonale foarte fine permit exprimarea celor mai delicate nuanțe muzicale, imposibil de redat cu mijloacele gamei de 12 semitonuri folosite în occident. Fiecare dintre cele șapte note fundamentale ale octavei este asociată în mitologia hindusă cu o culoare și un strigăt natural de pasăre sau animal:
Do este asociat cu verdele și strigătul păunului;
Re este asociat cu roșul și cântecul ciocârliei;
Mi este asociat cu galbenul auriu și behăitul caprei;
Fa este asociat cu culoarea crem gălbui și strigătul bâtlanului;
Sol este asociat cu negrul și cântecul privighetorii;
La este asociat cu culoarea galben și nechezatul calului;
Si este asociat cu o combinație a tuturor culorilor și strigătul elefantului.

Mi-a plăcut nespus această reprezentare indiană. Mă simt atât de sol.