Sunt fată de bucătar și nepoată de croitoreasă. Am ales două alianțe pentru a mă ajuta la construcția textului cu argumente.

Uneori sunt femeie de casă, subliniez uneori, și experimentez un a fi de gospodină. Acum am o ciorbă de văcuță pe foc. La foc mic.

Legătura de sânge amintită, fata de bucătar, puse pasiune în oală. Eu, ceea ce constituie individualitatea, personalitatea, cu înclinarea pentru scris, mă folosii de timpul folosit pentru tăierea rădăcinoaselor în cubulețe și născocii articolul ăsta.

Textul e deja conceput, acum așez în pagină.

Cu ochii pe lama cuțitului, nu cunosc dexteritatea pe tocător, ajunsei cu gândul la parenting. Întrebare. Poate să te irite un cuvânt?

Răspuns: poate! Prin asocieri cu fapte, persoane și întâmplări, un cuvânt deține forța de a deveni detestabil.

Eu nu-l suport. Am și reacție incontrolabilă când ajunge la urechile mele. Îmi dau ochii peste cap.

Introduc acum cea de-a doua legătură notată la începutul textului. Sunt nepoată de croitoreasă.

* am întrerupt puțin redactarea pentru a adăuga cartofii la ciorbă. Cartofii sunt ultimii.

Sunt nepoată de croitoreasă. În modă au existat întotdeauna tendințe. În modă. Dar tendințele s-au extins la mai multe domenii de activitate din viața oamenilor. Le-am descoperit și în creșterea și educarea copiilor.

Parentingul are acestă semnificație pentru mine. Să mă folosesc de un exemplu, asociez parentingul cu genele false sau buzele umplute cu botox. Sunt la modă și dăm năvală.

Fără să fac abstracție de punctele extraordinar de bine subliniate ale parentingului, suportul dat copilului, menționez atașamentul. Noii părinți sunt foarte atenți la afecțiunea oferită copilului. Și eu fac asta. Știți vorba aceea folosită în exces la mine în Oltenia? Eu te-am făcut, eu te omor? Am trasformat-o și aproape în fiecare dimineață îi declar Marei: eu te-am făcut, eu te giugiulesc.

Afectiunea, prin atingere și vorbă blândă, e importantă pentru aptitudinea de a trăi. Da, știm aproape toți. Atașamentul însă, practicat pe termen lung, anulează acel suport oferit copilului până devine adult. Atașamentul dezvoltă și conține sentimentul de vinovăție.

Părinții care trăiesc doar pentru și prin copiii lor, le lasă moștenire acest oribil sentiment care ne paralizează pe toți. Nu o să mă credeți pe mine. O să vă dați ochii peste cap. De data asta nu o să fac apel nici la autorități, nici Freud, nici Jung, nici Adler. Faceți dumneavoastră. Interesați-vă de efectele atașamentului pe termen lung.

Mă opresc aici. Ciorba e gata. Iar fata de bucătar nu respectă în întregime rețeta. Leuștean la ciorba de văcuță? Dar eu vreau și pătrunjel. Mie să-mi ziceți doamna Pătrunjel.

Azi, pentru dumneavoastră, doamna Pătrunjel despre parenting.