Azi este zi de citit, nu de scris. Încet, încet, încep să dezvolt o obsesie pentru biblioteca mea și mă încântă această tulburare.
Dar nu este o tulburare, nu pentru mine.
Biblioteca a devenit reazemul minții mele, fără ea, senzația aceea pe care o am uneori, uneori când simt că sfidez gravitația și mă desprind, m-ar putea provoca să urlu, urletul reprezentând o ultimă reacție de om normal.
Cărțile mă ajută să tac, cel mai important, mă ajută să fiu.