Eu nu știu ce om ești. Dar știu ca ești o minte frumoasă! Și ai în tine molecule de apă de dunăre. Și de soare de august pe clorofila ta de epiderma și în păr și în priviri.
Și ce-ți pasă de o minte îngustă când atâtea minți bezmetice te plac așa cum ești?!
De-a lungul anilor am primit diverse comentarii pe blog, cele cu note negative nu le-au depășit pe cele pozitive. Am hotărât să public ca text comentariul de mai sus, deoarece constituie un nivel de esență umană.
Flatarea din primele fraze e subiacentă, adevărul ultimei e magistrală. Țin foarte mult să mă accept așa cum sunt, iar acum am primit confirmarea că felul meu de a fi nu întunecă cerul nimănui.
Oamenii mă plac așa cum sunt și sunt nespus de fericită.
martie 19, 2013
Trec peste complimente, flatări și adevăruri, dar mă opresc la text. Facem analiză/comentariu, exact ca la literatură, în clasa a 5-a. Rândurile alea nu numai că mă zgârie pe ochi, dar iau un creion mecnic, mi-l bagă în ochi și îl agită animalic până se decolorează irisul.
1. Punctul ăla nu-și are locul acolo. Închidem propoziția ca Miruna Siminel, deschidem alta pentru un senm de exclamare, urmat de un și ăăăăăă.
2. Oricât lirism există în universul ăsta, oricât de mare e simbolismul, oricât de profund și eminescian poate fi un text, molecula de apă dunăreană și clorofila de epidermă (!) sunt două expresii sub orice critică.
E clar un exemplu de porcărie (ca să nu zic rahat) ambalată liric, mai exact formă fără fond. Rezultatul, un fel de vocabular de expresii frumoase prost folosit – dacă e să mă exprim în limbajul clasei a 5-a. Nu vreau să mă leg de laude, flatări sau complimente, ci doar de formă. Să-mi spună cineva că greșesc, că asta e arta modernă. Să mă facă cineva incult, căci eu n-am citi așa ceva vreodată.
martie 19, 2013
:)))
Eu sunt „autorul”! Si imi asum critica. Serios!
Voiam doar sa spun ca nu era vorba de laude, complimente, flatari, etc. Faza cu moleculele de apa vine de la faptul ca acolo de unde vine Dunia trece Dunarea si de acolo vin si eu. Si cine a inotat in Dunare a mai inghitit si ceva apa si se simte asta. Metaforic vorbind. Cat despre soarele de pe clorofila noastra, numita epiderma, asa vad eu, cu irisii dilatati in mirare. E o chestie aproape personala, trebuie traita o vara acolo, cu miros de alga, cu liniste si doar sunet de cosasi in iarba uscata.
Imi cer iertare pt mazgaliturile mele.
Dunia, chiar cred ce-am spus, chiar daca nu am scris-o intr-o forma corecta! 🙂
martie 19, 2013
Nu-ți cere scuze, Dam își face doar datoria, nu trebuie să te superi pe el.
martie 19, 2013
Deci la Dunăre e cald, sunt oameni cu valori morale dubioase și pește scump. A, și Dunărea – luncă, ce mai. Vara trebuie trăită sus, printre creste, acolo unde ești mic și neînsemnat, în locuri în care ți se permite să fii profan – acolo înțelegi, acolo trăiești.
martie 19, 2013
@dam
Ah! Făcuși tu ceva în bucuria mea. Era vorba de ultima frază Dam, ultima, căci pentru mine înseamnă enorm. Nu pot să-ți contest analiza, de clasa a V-a sau nu, dar eu am primit ceva nespus de frumos.
Măi mârlan ești! Un mârlan cu un simț al corectitudinii. 🙂
martie 19, 2013
Da’ eu n-am zis nimic de ultima frază, că aia îmi pare sinceră. Gestul în sine e frumos și n-am nimic de comentat. Eu zic că e de apreciat faptul că n-am dezvoltat treaba cu molecula de apă dunăreană, care n-are nimic în plus față de moleculele din paharul de lângă mine.
martie 19, 2013
Am avut si am norocul in viata sa fiu iubit si sa iubesc. Si sunt fericit si implinit. O critica sau o injuratura de la cineva mai putin norocos nu ma ating. Si nu am timp sa urasc, sunt prea ocupat sa iubesc 🙂
martie 19, 2013
Si Dunia, despre asta vorbeam. Despre asta ai scris si tu. De ce sa judecam? Ce e de judecat in viata altora? Poate uneori nu te inteleg, dar incerc macar sa te accept, sa accept neintelegerea mea practic.
Keep walking, spunea un gentleman de pe o sticla de club, langa niste pahare cu moleculele sale scufundate in gheata 🙂
martie 20, 2013
Nu e nimic, îți explică dam ăsta cum e cu judecatul. Știi cum e aia cu rațiunea? o ai ca să o folosești. Dezbați, diseci și mergi mai departe, că doar nu te întorci înapoi în timp. Alegerea de a folosi mai mult sau mai puțin rațiunea ne face diferiți. Mă mir că mai ai timp de resemnare, ocupat fiind cu iubirea.
martie 20, 2013
Nu sunt resemnat. Sunt linistit. Acum pot sa fac diferenta intre ce merita si ce nu. Intre moleculele de apa ce imi ating atomii mei si o apa de baut. Asa se vede pein irisii mei.
Dezbatem, sigur, dar gasesti un interlocutor pe masura in cineva care emite o judecata ca „oameni cu valori dubioase”, referindu-se la toti oamenii dintr-un areal geografic?! Nu vreau sa-mi pierd timpul in discutii de genul „ba pe-a matii”. Am antrenament din liceu de la Traian din parc, dar nu vad sensul aici. Mai bine ma duc in Unirii si stau pe terasa cu clorofila la soare :)))
martie 22, 2013
G, eu zic sa-ti vezi de treaba, dam167 cu asta se hraneste, jignind oameni cu care n-a schimbat o vorba… pare sa fie tare nefericit, da.
Pacat, chiar imi facea placere sa vin aici.
martie 22, 2013
G, apreciez.
martie 22, 2013
Sunt aici Dunia 🙂
Stau in liniste si astept frumosul, culoarea, basmul…
martie 20, 2013
Dam, până unde duci gâlceava asta?
martie 21, 2013
@dunia: nu mai duc, acum scriu concluzia și gata.
@G: Am generalizat pentru a susține un punct de vedere, nu am emis o judecată. Nu poți băga în aceeași oală toți oamenii dintr-un birou, cu atât mai puțin din ardealul geografic. Dacă tu compari formulări care nu fac altceva decât să susțină o părere cu discuțiile din parc (apropo, eu n-am antrenament, că mă ocupam cu altceva) – nimic, pauză, rămâne incompletă fraza, atât e de stupidă comparația. În rest, nu știu cum ai timp să stai cu ce vrei tu la soare, că parcă erai ocupat cu iubirea.
martie 22, 2013
@cora
Marlania lui dam o s-o platesc eu?
martie 22, 2013
Nu plătești nimic. eu unul sunt foart dezamăgit de oamenii are se simt jigniți și/sau atacați de orice altceva decât o laudă. Foarte dezamăgit, dacă nu s-a înțeles din prima. În rest, despre Cora n-am nimic de zis.