Îmi duc liniștită și greoaie ultimele zile ale unei practici îndelungate. Obișnuiesc de ani, ca după ce o las pe Mara la școală, să-mi fac ceaiul și să mă așez la citit. În dimineața asta am sfârșit Mari gânditori politici. După o oră sau două, mă apuc de scris sau lucrez la ceva ce are legătură cu blogul sau Tricoul. Printre aceste activități, îmi prepar sau nu micul dejun, dar pentru prânz obligatoriu mă opresc.
Când am deschis frigiderul, mi-au picat ochii pe germeni. Am zâmbit. Când merg acasă la Severin și deschid frigiderul, îmi pică ochii pe carne. Carne cu carne, cam ăsta este meniul. Cea mai bună ciorbă este carnea de porc. O filozofie după care s-a ghidat tata, dar în ultimul timp caută și legumele. Germenii i-am introdus târziu în lista personală de bucate. Prima dată am gustat germeni la masa unei prietene vegetariene care mereu are grijă de mine. De câte ori ajung la ea și mă întâmpină cu un pahar mare plin de verdețuri întind mâna, zâmbesc și îi mulțumesc. Încă o scârboșenie sănătoasă, săru mâna. Și beau conținutul încruntată, dar veselă.
Am ajuns la o concluzie pe care doresc să o împărtășesc. Dacă nu aveți prieteni vegetarieni, să vă faceți. De preferat ca prietena mea care nu se consideră mai bună că e vegetariană. Nu te bate la cap să renunți la carne. Nu te împunge cu propovăduiri ostentative ale răului pe care-l reprezinți. Ea te pune la masă. Așa am mâncat fel și fel de preparate vegetariene în afară de soia. Am descoperit untul de ghee. L-am savurat. Am gustat germeni. Papilele gustative au înnebunit. Năutul, semințele, orezul negru, quinoa le-am adăugat pe lista de cumpărături. N-am ajuns în punctul în care să-mi prepar singură untul de ghee sau să cresc germeni. Pentru unt mă salvează drogheria dm. La raftul cu produse bio găsiți felurite plante și legume în afară de cartofi, orez și fasole. O lume nouă pătrunde în bucătărie.
Stau la raftul cu produse bio de la dm minute în șir. Citesc etichetele și încep să-mi imaginez cum o să-mi amplific gustul unei fripturi. Înțeleg și elogiez regimul vegetarian, dar combinat cu carnea. Îmi place carnea. Sandvișul de azi dimineață l-am savurat cu germeni. M-a determinat să scriu și acest articol cu un subiect trivial, dar cu puterea de a vă schimba o simplă mâncare într-un preparat somptuos.
Nu zic să vă apucați de experimente în bucătărie, dar vă propun să vă luați mai multe minute în fața raftului bio de la dm. S-ar putea să vă îmbogățească peste măsură meniul familiei.
Foto: Bogdan Mosorescu
ianuarie 18, 2021
ghee si eu il consum cu drag tot de la DM, dar cum nu am cum merge din motive de lockdown o sa imi fac singura. Il mancai si pe banane, asa mult imi place 😀
Cat despre vegetarieni versus carnivori, problema nu e in nicuna din astea ci in extreme, problema nu e cu veganii ci misionarismul si lipsa de intelegere, solutia e in echilibru si echilibrul meu nu e al tau, iar indicele ca suntem in locul bun este cand usntem sanatosi si fara farmacii ramanem si la punga grosi.
ianuarie 18, 2021
Să revii aici să spui cum a ieșit. 🙂 Pentru echilibru sunt și eu, de acord cu tine.
ianuarie 20, 2021
a iesit bine! am unt de tzara deci gustul e minunat. Nu stiu inca sa separ bine zerul de grasime, dar ma gandesc ca data viitoare cand fac o prajitura sa imi fac si ghee si sa folosesc resturile in prajitura.
ianuarie 21, 2021
Ce harnică și pricepută ești tu! 🙂
ianuarie 21, 2021
de ai stii ce complicat e sa faci ghee din unt: pui unt din al mai gras pe foc, la foc mic mic, si astepti sa se inmoaie tot si cand e tot lichid mai astepti in admiratia oalei ca in cateva minute ca se alege zerul jos si sus grasimea. Apoi torni cu grija intr-un borcan doar grasimea din top si nu zerul. Nu tu lingura, nu termometru, nu chestii sofisticate.
(am alergie la lactoza, grasimea pura = ghee nu contine lactoza, zerul ala de la fund da, si uite asa am imbogatit lumea ta cu inca o reteta de leneshi).