Asta trebuie s-o povestesc

De 21 mai, 2011 8 No tags 0

Asta ar trebui sa fie un post amuzant, stiu ca in scris ma caracterizeaza pateticul si profunzimea, dar o sa incerc sa-mi pierd degetele pe tastatura pentru a povesti, caci asta chiar trebuie s-o povestesc, asa cum s-a intamplat, fara artificii, fara filtru, fara gand sofisticat.
Joi seara m-a ademenit un fum de gratar de prin vecini si am poftit si eu. Plescaiam dupa mici sau ceafa la gratar. Asa ca am ajuns, impinsa de pofta, la o terasa. Am cerut o masa de patru persoane si ne-am asezat, fetele pe o parte, baietii pe alta parte. Chelnerul nu a intarziat sa apara, noi am taraganat comanda, incurcandu-ne in mici de pui sau traditionali, mari sau mici, 10 sau 15. Inainte sa mai comand si altceva pe langa mici, chelnerul s-a indepartat. Cand a revenit, i-am mai cerut zambitoare si o salata greceasca.

De acum o sa apara si un dialog.

Si o salata?
Da, o salata greceasca.
Esti sigura ca poti sa mananci atat?

Paranteza. Nu ma iau acum de dialogul la pertu.

Pot, va asigur ca pot. Si as mai vrea si o portie de clatite cu finetti.
La pachet?
Nu, aici, dupa mici si salata.
Esti gravida?
Nu, nu sunt, ea este, aratand pe prietena mea.
Esti sigura? Poate esti si nu stii.
Da, poate.

In rumoare, rasete si ocheade, chelnerul s-a indepartat ca sa strige apoi peste o masa daca doresc salata bulgareasca sau greceasca.
Mi-am repetat comanda.
Ne-am reluat discutiile, am mancat micii si am terminat salata. Cand platoul de lemn ne-a fost luat de pe masa am cerut clatitele.

Dialog.

La pachet?
Nu, aici. Si sa ne faceti si nota.
Unul dintre baieti, pe langa nota, a mai cerut si o bere. Eu am protestat insa la aceasta cerere, caci trebuia sa ajung acasa la fata mea. Chelnerul a protestat si el.

Dialog.

Bine ca tu mancasi cat putusi asta seara, pe el nu-l lasi sa mai bea o bere. Iar apoi, de undeva de pe o scara, a strigat:
Sigur nu mai vrei o bere, e din partea casei.

Pun punct aici.

8 Comments
  • Dan
    mai 22, 2011

    Deci se poate si amuzant! Dar nu trebuie sa dai in ceilalti.
    Mai ezixta si amuzant si profund. E chiar destul de greu!!

  • dunia
    mai 22, 2011

    @Dan

    Nu dau in nimeni, prima care mi-a atras atentia a fost Maria Barbu.

    Amuzant si profund? Ca la Ilf si Petrov, se poate, sigur ca se poate!

  • MeetTheSun
    mai 24, 2011

    =))
    Eu chiar am ras de cum ai pus omul in incurcatura, mai ales la final unde solidaritatea intre barbati se incheaga in jurul berii.
    Daca ar fi stiut ce bine erau alimentate poftele dumneata de la fumul vecinilor ar fi inteles ca nu-i nimic neobisnuit in a manca zdravan.
    Mi s-a intamplat si mie sa am o foame de lup si sa cer din toate cate ceva spre mirarea chelnerului care m-a intrebat „daca mai astept pe cineva” 😀

  • Mihai
    mai 27, 2011

    aaa… cand incepusi cu terasa din vecinii ma blocasem putin. adica eram convins ca te-ai dus in curte peste vre-un vecin. by the way, unde e terasa asta ca mi-ai facut pofta de mici si de certat cu chelnerii?

  • dunia
    mai 27, 2011

    @MeetTheSun

    Daca m-as pune sa povestesc de cate ori am mirat chelneri si debarasatori, ar trebui sa creez o categorie speciala pentru astfel de note. 🙂

    @Mihai

    La Nora. Sa ai pofta, sa aveti, mancarea e excelenta, micii de asemenea.

  • Mihai
    mai 28, 2011

    a, nora, ok! nu stiu de ce ma gandeam la ceva mai mic, mai boem, mai …
    merci oricum! 🙂

  • dunia
    mai 28, 2011

    @Mihai

    Asa era Nora acum ceva ani, iar mancarea continua sa fie buna, nu merg des, dar cand poftesc la mici, doar Nora imi vine in minte.

  • Mihai
    mai 29, 2011

    stiu draguta, mergeam la ei pe cand aveau doua randuri de mese, gard de stuf si un gratar. si inca mancam des acolo, dar tot ma asteptam la ce am scris 🙂

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
20 + 25 =