Dorm prost. E firesc. Un virus ne pândește. Legea ne-a izolat în case. Dorm strâmb. Asta nu e firesc. Nici virusul, nici legea nu au de-a face cu. Ca să adorm, mă pun pe burtă și adun perna în brațe. În timpul nopții arunc perna. Pun capul pe saltea. Orice poziție aș încerca, ceva mă doare. Pe spate, îmi amorțește coccisul. Pe burtă, se resimte gâtul.
Aseară, în urma vizionării filmului Amadeus cu Mara, mi se derula în cap un dialog cântat. Discutam cu cei de la Mosen. Unde sunt splendidele voastre perne? Mi-am luat două perne. Una pentru apartamentul meu, alta pentru apartamentul lui Făt Frumos. O pernă potrivită pentru gâtul meu, am mers pe recomandări. La Mosen te plimbi prin depozit în timp ce se descoperă inteligențele și nevoile individuale. Așa am ajuns la un anumit model de pernă. Făt Frumos a comentat. Prea subțire. El și-a ales o pernă ca un sac umplut cu grâu: groasă și tare.
Când eram acasă la părinți, în familia noastră, între tata și mama se menținea o ciocnire amuzantă de preferințe a pernelor. Tata cerea să fie cât mai tari. Într-o vară, în vizită la rudele de la sat, tata a fost pe deplin satisfăcut. Mama a aranjat patul pentru culcare. Când s-a așezat pe locul lui, a rămas șezând. Cele două perne, mama s-a lipsit de a ei, erau atât de mari și de trainic îndesate cu pene, că au funcționat ca un spătar. Am râs cu lacrimi toate trei. Suficient de tari pentru tine?! Replica mamei s-a pierdut în râsete.
Înapoi în prezent, nu știu ce s-a schimbat în percepția lui Făt Frumos, dar mai nou doarme pe perna mea. O ciocnire amuzantă se petrece între noi. E ca un concurs. Cine ajunge primul la culcare. Cine pune primul capul pe perna mea. Izolarea ne modifică nevoile și atitudinile. Patul, de exemplu, a devenit fruntaș în obiceiurile noastre. E regele casei. De fapt simbolizează casa. Patul e o bucurie. Dintr-o dată îi dai atenție. Dacă ai schimbat salteaua, cum am făcut noi, te feliciți. Dacă nu ai schimbat salteaua, pentru că toate sunt la fel și ai timp să te odihnești când mori, te mustrezi.
Adevărul este că salteaua, perna și lenjeria de pat suntem noi. Departe de ochii lumii, de grija lumii, de convenții și determinări, patul evocă bucuria căminului. Ne susține oasele trupului. Ne alină durerile pătrunzătoare în regiunile intercostale. A investi în saltea și pernă înseamnă a avea grijă de propria sănătate.
Cum nu pot ajunge la depozit, lipsește o căsuță în declarație unde să bifez gâtul strâmb pentru că Făt Frumos îmi fură perna, o să comand. Există posibilitatea de a plasa comanda online. Am nevoie de o pernă. Somnul cu Mosen nu a fost niciodată mai dezirabil.
Foto: Bogdan Mosorescu
