Spre carte prin fotografia erotică

Două campanii se desfășoară sub egida mea. Campania Poartă o carte și campania Eu sunt educația strâng laolaltă tulburările și neliniștile mele de a părăsi lumea asta fără să las nimic în urmă. Cromozomii i-am dat deja mai departe. Ai mei se numesc Mara și au șapte ani, imediat opt.

Cum direcția în viață mi-am ales-o pe cultură, știu la ce m-am înhămat. Multe coate rupte pentru a răzbi în viață și prin forța educației. Am început să caut soluții pentru a atrage cât mai multe persoane spre lumea incredibilă a cărților. De exemplu campania Poartă o carte mi se pare că stagnează. Nu realizez nici un progres.

Am avut încredere în cititori. Îi iubesc. Am fost dezamăgită de ei. Presupusesem eu că cititorii alcătuiesc o categorie specială de oameni. Lipsa calităților deosebite la cititori mi-a spulberat părerea fermă. Ce mai este un om fără convingeri!? Rana primejdioasă mi-am îngrijit-o sub ocrotirea unui profesor din facultate. Câteva replici schimbate între eternul profesor și eterna studentă m-au ajutat să înțeleg. Cartea reprezintă un ospăț. Te gândești la cele citite, la ideile produse. Mulți dintre noi receptăm fraze pe facebook pe metoda fast food. Nu o să dau numele profesorului. Respect o modestie pe care încerc să mi-o însușesc și să o aplic. Dar eu încă nu am ajuns atât de înțeleaptă. Câțiva ani o să mai practic epatarea.

Am început să iau cititorii ca atare. Puterea cărții e o iluzie, zicea domnul profesor. Puterea ei, dacă are una, ține de reducere. Micșorează tendința de manifestare asemenea unui primitiv. Eficiența ei constă în limitarea agresiunii înnăscute.

Continui campania după ce mi-am redifinit ce înseamnă lectura.

O să încerc să atrag mai mulți oameni spre carte prin fotografie erotică. Nimeni nu ignoră pasiunea. O copertă de carte pe o piele sensibilă, un roman între două piciorușe deschise sugestiv, o senzualitate karamazoviană pe un cearșaf alb mototolit de greutatea a două trupuri și o carte etc.

Cercetare fac de vreo jumătate de an. Erotism, pasiune, corpul uman, carte, elementele celui mai nou proiect. Așteptați numai.

Zic! Și o să fac!

Foto: Simona Nutu

Zice Dunia

De când cu campania #poartaocarte am deslușit, pe lângă bunăvoința celor mai mulți, și o ușoară, dar evidentă împotrivire.

Refractarii, deși poate nici ei nu știu, nu se împotrivesc obiectului carte, ci obiectului Dunia. Unele dudui țin să demonstreze că frumusețea și succesul lor nu depind de plictisitoarea activitate a lecturii. Au dreptate. A existat de la începuturi fascinația pentru femeia frumoasă și prostuță. Gâsculițele rămân în vogă, boitele nu or să dispară, operatele cresc rândurile, bunicile sunt pe cale de dispariție.

Să-ți fii loial ție însuți, concept și formulare, ține de a deschide o carte. Vulgaritatea, mediocritatea, semidoctismul au nevoie doar de femei care să nască, iar apoi să nu mai facă absolut nimic.

Puteți să mă contraziceți. Sau să nu mă.

Foto: Flavius Neamciuc

4 grupe de cititori. Concurs #poartaocarte

S-a scris și o să se mai scrie despre cititori. Persoane calificate sau doar pasionate au încercat să ordoneze tipurile de cititori. Eu însămi am făcut trimitere spre anumite caracteristici ale cititorului.

Anul trecut am avut o experiență dintre acelea cu impact cu un cititor. Am fost nevoită să concep din nou și în alt fel tot ce credeam eu că semnifică un cititor. Întotdeauna am avut cea mai bună părere despre oamenii care citesc. Neplăcut surprinsă la o întâlnire cu cititori, am început să mă întreb și să întreb.

Dar de ce am o părere bună despre aceia care citesc? Ce anume m-a determinat să-i situez în vârful piramidei? Am descoperit că părerea bună despre cititori era luată de-a gata din familie. Asta mi s-a spus, am crezut, am acceptat, nu am verificat. O secundă nu m-am îndoit. Nici măcar în facultate când am aflat că am colege care se prezintă la examene pretinzând că au citit cărțile din bibliografia obligatorie. Adevărul este că am favorizat tagma asta de oameni, oamenii care citesc, fără să-mi iau un semn de întrebare. Se pare că până la urmă am crescut într-o religie.

M-am chestionat și mi-am dat câteva răspunsuri. Am mers mai departe. Mi-am învins frica de întrebările proaste, și am descusut un profesor. Domnule profesor, știți că așa și pe dincolo etc. Răspunsul sincer m-a eliberat.

Cititorii nu sunt neapărat oameni deștepți, civilizați sau buni.

Poate dumneavoastră știați sau ați descoperit mai devreme, dar eu abia anul trecut am acceptat.

Pot acum să alcătuiesc niște grupe de cititori. Am experiență, am trăit pe pielea mea. Ceea ce este cu adevărat important este motivul. De ce citesc oamenii care citesc?

Începem cu o fază din dezvoltarea omului.

Citim pentru că avem o datorie în timpul școlii. Da, lectura semnifică o datorie și nu o obligație.

Prima grupă: cititul cu responsabilitate.

Mai departe. Citim pentru relaxare. După o zi grea la muncă, o carte, un pat în care să te cuibărești și un pahar de vin reprezintă un vis. Fotografiile cu o carte subiect de pe facebook și instagram fac trimitere către un asemenea cititor.

A doua grupă: cititul pentru liniștirea nervilor.

Citim din snobism. Un exemplu de pe patria mumă. Orice apariție a lui Mircea Cărtărescu adună zeci, uneori sute de persoane. Lumea îi cumpără cărțile, dar nu i le citește. Sau lumea citește pentru că notorietatea reprezintă un stimul. Admirația nefirească și fără discernământ cuprinde mințile ignorante.

A treia grupă: cititul din snobism.

Ultima grupă, citim pentru devenire. Mă includ. Nu citesc pentru destindere, nu citesc pentru că alții citesc, citesc pentru dezvoltare. Am nevoie să admir, am nevoie să fiu inspirată. Am nevoie să ajung la atitudinea lui Nelson Mandela. Poate nu o să fiu niciodată capabilă să iert persoanele care m-au făcut să sufăr, dar o să ajung să le zâmbesc cu bunăvoință și căldură într-o zi.
Cititorii ca mine își doresc să studieze, să cerceteze, să aprofundeze, să se edifice, să-și ia un doctorat, să publice o carte, să facă o diferență în lumea asta prin educație.

A patra grupă: cititul profesionist.

Am găsit 4 grupe. Oricine poate adăuga. De fapt finalul acestui text o să fie concursul pentru campania #poartaocarte.

Cer:
– o fotografie cu dumneavoastră și o carte pe facebook sau instagram cu hashtag-ul #poartaocarte.

– la comentarii puteți să completați grupele de cititori, dar nu e obligatoriu.

Ofer:

– două cărți de la editura Univers. Nu divulg titlurile. Vreau să fie o surpriză.

Durata concursului:

– șase zile. Vineri, 13 ianuarie anunț câștigătorul.

Start!