Virtutea trebuie înțeleasă într-un sens neutru. Machiavelli e sexi

V-am povestit deja. Obișnuiesc dimineața la ceai să citesc din roman. Seara, după ce îi citesc și Marei de noapte bună, mă retrag în liniștea casei cu Mari gânditori politici. Dacă vă întrebați. Numai dacă. Ce mi-a cășunat cu aceste cărți? Ba Diplomația, ba Ființă și timp, ba De ce nu fac zebrele ulcer. Ființă și timp aparține perioadei de carantină. Ce ai făcut în carantină? Eu am citit Heidegger, Ființă și timp. Diplomația și Mari gânditori politici citesc cu frică de prosteala de după sarcină. Două lucruri mă sperie în draci zilele astea de mă apucă plânsul instant. Să nu pot naște cu doctorul meu din cauza virusului și de fandoseala femeii de după.

Revin la Mari gânditori politici. Aseară am parcurs capitolul dedicat lui Machiavelli. M-am oprit să subliniez ceva. Am notat și s-a ivit ideea. Machiavelli e sexi. M-am lăsat sedusă ca o fătucă neștiutoare, dar doritoare să placă. Virtutea trebuie înțeleasă într-un sens neutru din punct de vedere moral, cuprinzând curajul, fermitatea, viclenia și iscusința. Am subliniat. Am notat în susul paginii. Mi-am pus ochii în tavan pentru contemplație și cugetări obraznice. Ce sexi mi s-ar fi părut mie gândirea lui Machiavelli! Dar vedeți, vremurile în care a trăit el nu mi-ar fi permis asemenea visări neroade. Machiavelli aparține Renașterii, dar tot Renașterea a fost o perioadă a violenței extreme și a răzbunărilor sângeroase în Italia.

Știu că vă plictisesc. Mi-o arată Google Analytics în cifre ori de câte ori public un articol despre cărți. Oare cât e vina mea? Mă percepeți falsă în articolele cu iz intelectual? Același Google Analytics o ia razna când împărtășesc din viața mea de mamă sau de femeie despărțită. De o anumită senzație de falsitate nici eu nu scap. Nu e vorba de nici o mască. Într-un fel sau altul am expus fragmente din cele mai mizerabile și terifiante trăiri ale mele. O las baltă.

Ca studentă la Litere, am preluat cuvântul machiavelic înainte de a mă lămuri cine a fost Machiavelli. La Litere, profesorii fac trimiteri interdisciplinare. După o facultate de Litere și un master în cadrul Facultății de Arte, am ajuns să împart pe categorii megalomania. Oamenii de Litere vor să aibă cunoștințe din toate domeniile. Așa se face literatura. La Arte, printre artiști vizuali, m-am lovit de o izolare impusă. Ce scriitor? Cine e ăla? Nu cunosc. Obsesia măreției e mult mai mare la artiștii plastici.

Machiavelic înseamnă să fi lipsit de onoare și scrupule. Să-l citești pe Machiavelli înseamnă să descoperi o inteligentă ageră și rafinată, un vizionar, un supraviețuitor, un iubitor de țară. I-am apreciat lipsa de ipocrizie cu care și-a expus ideile. A comparat vocea poporului cu vocea lui Dumnezeu. Societatea nici azi nu are urechi să audă vorbindu-se despre o egalitate dintre om și Dumnezeu.

M-am uitat câteva minute bune la tavan. Sexi Machiavelli! Asta am gândit în timp ce nu puteam să-mi șterg zâmbetul de pe față. Am închis cartea. M-am culcat. Am visat că eram la casa unde am locuit cu tatăl Marei, măturam bucătăria, iar un domn mă tot întreba despre unde sunt așezate lucrurile. Dar înțelegeți, domnule, eu am locuit aici. Am. În trecut. Ce coșmar! M-am trezit bosumflată și înjurând: Fut-o dracu de sărăcie!

Foto: Bogdan Mosorescu

Curs de filozofie povestită VIII

Acest blog a rămas, din octombrie, într-un va urma renascentist. Cursul de filozofie povestită s-a oprit la Copernic.
Atrag atenția, cursul de azi o să fie unul cu un disconfort maxim, mai ales pentru filologii care vor și ei să înțeleagă. O să se desprindă senzații stranii.

Copernic a susținut că pământul se învârte în jurul soarelui. Ne amintim că în Evul Mediu nimeni nu a pus la îndoială că pământul era centrul universului. Concepția geocentrică despre lumea a devenit heliocentrică.

Johannes Kepler (1571-1630) arată că planetele se mișcă în orbite eliptice în jurul soarelui. Planetele se mișcă mai repede cu cât sunt mai aproape de soare și cu atât mai încet cu cât sunt mai departe.
O dată cu Kepler s-a arătat că pământul este o planetă ca toate celelalte.

Galilei ne spune că viteza pe care o are un corp se păstrează în mod constant atâta vreme cât nu intervin cauze externe care să accelereze sau să frâneze.

Analogie: schimbați viteza unui corp cu comportamentul unei persoane și reluați fraza.

Lui Isaac Newton (1642-1727) i se datorează descrierea definitivă a sistemului solar și a mișcării planetelor. A explicat CUM se mișcă planetele în jurul soarelui și DE CE.
Legea inerției.

Kepler. Fluxul și refluxul, creșterea și scăderea nivelului mării depind de o forță a lunii.
Newton. Legea gravitației universale.
Fiecare obiect atrage alt obiect cu o forță care crește cu cât obiectele sunt mai mari și care scade cu cât crește depărtarea dintre obiecte.
La nașterea sistemului solar, luna a fost proiectată cu o forță uriașă afară din orbita ei, și astfel depărtată de pământ. Această forță va acționa mai departe în veșnicie, căci luna se mișcă fără să întâmpine vreo rezistență prin spațiul vid de aer, dar în același timp, va fi atrasă de forța de gravitație a pământului.
Ambele forțe sunt constante și acționează în același timp.
Puține legi fizice sunt valabile pretutindeni în univers.

Orice corp continuă să rămână în stare de repaus sau într-o mișcare rectilinie uniformă, atâta timp cât nu e obligat să părăsească această stare datorită acțiunii unor forțe din afară. Un corp asupra căruia acționează simultan două forțe se va mișca pe o orbită elipsoidă.

Toate planetele se învârtesc pe orbite elipsoidale în jurul soarelui, și asta în baza a două mișcări diferite. ÎNTÂI mișcarea în linie dreaptă, pe care au pornit la crearea sistemului solar, și AL DOILEA rând o mișcare spre soare în baza gravitației.

Începând cu Renașterea, omul a trebuit să se obișnuiască cu gândul că trăiește pe o planetă la întâmplare în universul cosmic.
Acum teologia și știința s-au despărțit. Mai importantă ca relația cu Biserica a devenit relația personală a individului cu Dumnezeu.

În timpul Renașterii, Biblia a fost tradusă din ebraică și greacă în limbile populare.
Reformatorii epocii sunt Erasmus din Rotterdam și Martin Luther.
Martin Luther a tradus Biblia în germană și a pus temeiurile limbii germane scrise.

Omul nu obține iertarea lui Dumnezeu și eliberarea de păcate prin ritualuri bisericești. Mântuirea îi era dăruită omului cu totul gratis, numai prin credință. După Luther, omul ar fi fost anihilat prin păcatul originar și numai prin harul Domnului mai putea fi omul justificat.

Pun punct cursului de filozofie povestită de azi. Textul e lung, dar mi-a fost imposibil să-l împart.
Data viitoare o să ne întâlnim în Baroc.

Curs de filozofie povestită VII

Azi o să plictisesc sau o să încânt publicul acestui blog. Aveam de gând să scriu despre tocuri, care au stricat, prin centimetri, eleganța feminină și despre telefoanele mobile care au mătrășit magia iubirii.
Mă răzgândii.
O să reiau cursul de filozofie povestită, deoarece a trecut ceva vreme de la ultimul.
Am pus un punct Evului Mediu și am rămas în promisiunea Renașterii.

Renașterea

A adus o nouă imagine a omului, s-a dezvoltat o credință în valoarea omului, în Evul Mediu s-a subliniat natura păcătoasă a omului.

O personalitatea a Renașterii este Marsilio Ficino (1433-1499)
Cine nu cunoaște următoarea frază?
Cunoaște-te pe tine însăți, o, stirpe divină în veșminte omenești.

Un alt nume important, Giovanni Pico della Mirandola (1463-1494) care este autorul operei Panegiric la demnitate omului.

panegiric= laudă, elogiu

Dacă în Evul Mediu punctul de pornire era Dumnezeu, în Renaștere punctul de pornire a devenit omul.

O nouă renaștere după filozofii greci. (mergeți la cursurile despre Antichitate și reluați cele câteva rânduri despre Socrate, Platon și Aristotel)

Umanismul Renașterii a fost pătruns de spiritul individualismului, o venerare a geniului. Omul a îndrăznit să fie din nou el însușiși să nu se rușineze de nimic. Dumnezeu l-a creat pe om și de dragul omului însuși.

Țelul omului- să depășească toate granițele.

În Antichitate omul trebuia să dea dovadă de liniște sufletească, de măsură, de stăpânire de sine. În Evul Mediu, Roma a decăzut și la 1417 vechiul oraș cu o populație de 1 milion de oameni mai avea doar 17 000 de locuitori.

Umanismul renascentist și-a propus să reconstruiască Roma. S-a ridicat Catedrala Sfântul Petru peste mormântul Apostolului Petru.
În timpul Renașterii a înflorit însă și antiumanismul ( procese ale vrăjitoarelor, ruguri pe care erau arși de vii oamenii).

Renașterea a dezvoltat și o nouă metodă științifică, cercetarea Naturii prin simțurile proprii ale omului.
Cercetarea Naturii trebuie să se întemeieze pe observație, pe trăire, pe experiență (metoda empirică).

Măsoară ceea ce este măsurabil, iar ceea ce nu este măsurabil, fă în așa fel ca să poată fi măsurat. Galileo Galilei

Natura a devenit ceva ce poate fi exploatat.

Știința este puterea. Bacon.

În Evul Mediu nimeni nu a pus la îndoială că pământul era centrul universului, concepția geocentrică despre lume (totul se învârte în jurul pământului).

În 1543 apare Despre mișcarea corpurilor cerești a lui Copernic.

Aici întrerup acest curs, începe să devină foarte greu, mai ales pentru filologii mei.

Va urma…