De două zile, ca expozant la un Târg de mirese de la Timişoara, pe lângă munca pe care o depun la standul meu, admir sau mă mir privind la domnişoarele care probează rochii de mireasă.
Mă mir întotdeauna de un model anume de rochie pe care îl preferă foarte multe dudui indiferent de aspectul fizic, rochia de prinţesă.
Cenuşăreasa, Albă ca Zăpada, Belle, toate aceste prinţese, pe lângă că ne-au bucurat copilăria prin apelul la magie, mai ales magia iubirii, ne-au lăsat moştenire un protocol al simptomelor de început al convieţuirii în doi.
Un simptom se manifestă prin trebuinţa inutilă de a achiziţiona o rochie de prinţesă când propriul corp impune un alt croi.
Am privit în ultimele două zile multe femei încercând să intre cu toate eforturile în corset. De aici, cu ajutorul minţii mele al cărei stăpân mă declar, am tras următoarea concluzie: femeile obligă bărbaţii să le mintă.
Ce poate un bărbat, viitor soţ şi tată al copiilor nenăscuţi, să spună când îşi vede partenera într-o rochie de mireasă model prinţesă?
Oare probează sinceritatea?
Araţi ca un gogoşar cu corset!
Nu.
Probează minciuna, de data aceasta cu grijă pentru sentimentele viitoarei soţii şi ale viitoarei mame.
Arăţi…
Puncte de suspensie. Refuz orice cuvânt fals, cum refuz şi discursul despre importanţa şi valoarea pe care o dau unele femei rochiei de mireasă, în special rochiei de mireasă prinţesă.
Femeile pierd timp să fie prinţese, dar nişte prinţese ale unor poveşti deja scrise. De aceea multe poveşti rămân nescrise, prea multe, din cauză de corset şi de compulsia la repetiţie.
ianuarie 5, 2015
Dunia, sunt femei care n-ar indrazni niciodata sa poarte o asa rochie (rotunda??!) si singura ocazie le ramane nunta 🙂
Stiu femei care au purtat palarie la nunta tocmai pentru ca si-au imaginat ca fiind prima si ultima oara cand vor afisa asemenea extravaganta.
Daca ma intrebi pe mine, eu am avut o rochie crem, simpla, fara crinolina, usor conica, un fel de „doar o rochie”. Poate de-aia n-a tinut, ca n-am fost „printesa” pentru o zi.
ianuarie 5, 2015
Ce bine ca exista si o minoritate de ”neprintese”, neincorsetate in nici un model, care-si scriu singure povestile.
ianuarie 6, 2015
Claudia, oricum pui problema, nu pot să fiu de acord. Doar la nuntă pot fi prinţesă prin acea rochie care nu mă avantajează?
Da, aici hai să fiu de acord, de la rochia simplă şi crem nu a mers căsătoria. 🙂 🙂 Chiar zâmbesc, ba chiar râd.
zElle, bucuroasă să citesc asta.
ianuarie 7, 2015
e vorba si de cum se vad ele. Adica liniile si curbele exista, dar conteaza si cum vad ochii, dar si cum vede mintea. Cand din copilarie asociaza mireasa cu rochie bufanta si crinolina, cand mintea a construit un tipar clar, anumite detalii (gen gogoasa, pliurile de slaninuta revarsand, sanii prea mici ce nu sustin suficient rochia) nu sunt zarite. E fix ca atunci cand iubim si visam la iubit si nu ii mai vedem defectele.
ianuarie 7, 2015
si inca ceva. Neaparat. Din exterior noi vedem … cu ochi obiectivi, critici. Nu stim ce e in sufletul lor.
Si sper ca rochia nu are legatura cu casnicia. Eu nu am avut rochie 🙂